Cercetătorii gălăţeni de la Industrie Alimentară ne arată hrana viitorului

Cercetătorii gălăţeni de la Industrie Alimentară ne arată hrana viitorului
Evaluaţi acest articol
(18 voturi)

În perioada 21-25 noiembrie s-a desfăşurat online Târgul Internațional de Invenții și Inovații "Inovaliment", organizat de Fundaţia "Dan Voiculescu". Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (SIA) din Galaţi este partener în derularea acestui eveniment ajuns la a treia ediţie. SIA a participat anul acesta cu şapte prezentări, patru dintre ele fiind premiate, după cum "Viaţa liberă" a anunţat deja.

Secretul prin care gălăţeanca Adina Teodorescu a reuşit să obţină Marele Premiu pentru Inovaţie, cu lucrarea sa de disertaţie, este faptul că nu a oferit doar un preparat, ci trei variante de preparate din fructe de măceş. "Măceşul are o compoziţie remarcabilă în compuşi benefici pentru sănătate. Ne-am gândit la prelucrarea fructelor de măceş, încercând să găsim resurse alternative de hrană şi am considerat că flora spontană este cea mai nimerită pentru aşa ceva. Ne-am dorit să valorificăm produsul în cât mai multe variante, astfel încât să răspundă unor cerinţe cât mai largi. În primă instanţă, am produs patru tipuri de jeleu. Un fel de marmeladă, în care am variat cantitatea şi tipul de zahăr, astfel încât să avem produse fără zahăr, produse cu înlocuitori şi produse cu zahăr în diferite proporţii. Ne-am gândit şi la copii şi am obţinut un suc de măceşe cu pulpă, valorificând tot fructul. Fiind prea astringent, l-am combinat cu suc de mere în diferite concentraţii, pentru a putea fi agreabil. În al treilea rând, ne-am gândit şi la un supliment alimentar, în care am inoculat pulpei de măceş o bacterie probiotică şi am obţinut un ingredient valoros nu numai prin culoare, dar şi un plus probiotic, care aduce beneficii organismului", ne-a declarat profesoara Nicoleta Stănciuc, prodecanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor.

Unul dintre Premiile I a fost obţinut de lector Oana Nistor cu un produs gelifiat produs din struguri de Băbească Neagră. "Am ales acest soi pentru că este autohton şi extrem de răspândit, cu o vechime foarte mare, cu o culoare extrem de plăcută şi cantitate mare de zaharuri, motiv pentru care nu am utilizat deloc zahăr. Am considerat că este şi un soi valoros datorită componentelor sale bioactive, importante pentru sănătate, cum sunt antocianii. Zahărul ar fi fost important pentru obţinerea structurii de gel, dar pentru a suplini această lipsă am folosit pectină şi agar-agar. Fiind un soi de struguri dulci, nu s-a resimţit la gust absenţa zahărului", a explicat Oana Nistor.

Pe secţiunea de Biotehnologie, Marina Picurov a câştigat Premiul I, cu un ingredient revoluţionar. Ea a creat un produs din colostru, piper şi zahăr, care, în contact cu nişte drojdii, a dus la crearea ingredientului care poate fi folosit în furaje sau în diverse produse alimentare, acesta având potenţial tribiotic, adică prebiotic, probiotic şi postbiotic. La momentul actual, produsul este testat în formula de furaje pentru peşti. Prebiotic înseamnă stimularea creşterii, probiotic se referă la bacteria care reglează flora intestinală, iar postbiotic se referă la compuşi de sinteză a microorganismelor. De aceea juriul a considerat că produsul este revoluţionar, pentru că întruneşte toate cele trei laturi, de aceea se numeşte tribiotic", a lămurit Marina Picurov motivul pentru care lucrarea sa a primit locul I. Produsul sub formă de pudră, testat acum în hrana peştilor, urmează să fie cercetat şi în alimentaţia umană.

"Dacă dăm o căutare pe Google, vom observa că nu există, deocamdată, multe produse care să îndeplinească cele trei calităţi, de aceea pulberea creată de Marina este un produs revoluţionar", a mai precizat prof. dr. Nicoleta Stănciuc.

Drd. Daniela Serea a primit Premiul al II-lea pentru o bere cu adaos de coajă de struguri roşii. A pornit de la ideea de a valorifica deşeurile provenite din vinificarea strugurilor, în vederea susţinerii unei economii circulare. "Aceste cantităţi mari de deşeuri conţin cantităţi mari de compuşi biologici activi, care pot fi valorificaţi atât pentru a crea o culoare plăcută pentru bere, dar şi pentru a îmbunătăţi produsul cu calităţi care aduc un plus de sănătate consumatorilor, prin existenţa antioxidanţilor, dar şi prin renunţarea la coloranţii sintetici", a precizat Daniela Serea.

Nicoleta Stănciuc consideră că toate produsele premiate realizate de cercetătorii gălăţeni ar putea fi folosite cu succes în industrie, deoarece costurile de producţie sunt minime.

Prof. dr. Nicoleta Stănciuc a explicat că tendinţa aceasta de inovare în produsele alimentare este determinată de criza alimentară pentru care se pregăteşte omenirea: "În 2050, populaţia globului va ajunge la peste 10 miliarde de oameni şi va fi nevoie de alimente cu 70 la sută mai multe decât în prezent. Şi cum solurile sunt limitate, nu vom avea cu ce să hrănim toată această omenire, motiv pentru care se caută să se reducă la minimum risipa şi să se dezvolte produse care îmbunătăţesc calităţile alimentelor provenite din exploatarea unor materii prime aflate la îndemână", a concluzionat Nicoleta Stănciuc.

Citit 3337 ori Ultima modificare Marți, 29 Noiembrie 2022 21:39

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.