„Galațiul va fi în următorii zece ani foarte atractiv pentru dezvoltatori”, susţine Cristian Erbașu, președintele patronatelor din construcții

„Galațiul va fi în următorii zece ani foarte atractiv pentru dezvoltatori”, susţine Cristian Erbașu, președintele patronatelor din construcții
Evaluaţi acest articol
(35 voturi)

Domeniul construcțiilor este pe cât de ofertant, pe atât de plin de provocări în materie de tehnologii, legislație, surse de finanțare sau asigurarea forței de muncă.

Reprezentanții unor firme din domeniu s-au întâlnit recent la Galați pentru a participa la conferința "Prezent și viitor în construcții". Cu această ocazie, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), Cristian Erbașu, a acordat un interviu în exclusivitate ziarului "Viața liberă".

- Mediul economic a fost afectat în ultima perioadă de o serie de crize - energie, inflație, pandemie, război etc. În acest context, care au fost cele mai mari provocări pentru sectorul construcțiilor? 

- Sectorul construcțiilor are mai multe provocări. Rămâne eterna provocare a forței de muncă, pe care trebuie să o specializăm, trebuie să o calificăm și trebuie să mergem spre înalta calificare. De exemplu, digitalizarea este un deziderat principal în perioada următoare.

O altă provocare o reprezintă resursele. Având în vedere numărul mare de lucrări și cantitățile foarte mari de materiale de construcții necesare pentru perioada următoare, este o problemă în a asigura livrarea la timp și la un preț corect, rezonabil, a acestor materiale.

Și, nu în ultimul rând, este provocarea financiară, pentru că, în general, constructorii sunt antreprenorii cei mai apăsați din acest punct de vedere. Pe de o parte, ei au responsabilități foarte mari către beneficiar, dar au responsabilități mari și față de propriii salariați - care sunt numeroși, în construcții lucrează foarte mulți oameni - dar și față de furnizori și subantreprenori.

Prin urmare, toate aceste probleme, adunate din toate direcțiile, generează pentru constructori, pe termen mediu, o situație destul de impredictibilă. Dar chiar și pe o perioadă mai scurtă, în condițiile pe care le-ați menționat și dumneavoastră, constructorii au avut ”surprize” de la o zi la alta: prețuri schimbate, în urma falimentelor unor firme de asigurări s-a ajuns la lipsa sau imposibilitatea de a face rost de polițe de asigurare pentru proiecte etc. Toate aceste lucruri care s-au întâmplat în ultimii doi, trei ani, începând cu pandemia, apoi războiul, criza energetică, au afectat domeniul. Din fericire, în multe cazuri s-au găsit soluții, dar nu în toate, încă mai sunt lucruri de rezolvat.

- Ați pomenit de forța de muncă. S-a pus și problema aducerii de personal din străinătate. Poate fi aceasta o soluție?

- Va fi o soluție, inevitabil. Deja s-a început această abordare, pentru că nu avem suficienți oameni pentru a duce la bun sfârșit proiectele care sunt și care vor fi. În prezent, sectorul privat este, din nefericire, în descreștere și a lăsat o parte din forța de muncă la dispoziția celor care lucrează în proiectele publice. Dar acest lucru nu va fi de lungă durată, sectorul privat își va relua investițiile și din nou vom avea o mare criză pe piața muncii în construcții.

- Există situații, în zona publică în special, în care firme de construcții iau anumite lucrări, dar nu le duc la bun sfârșit. Cum ar putea fi prevenit un astfel de fenomen, care, până la urmă, își pune amprenta asupra întregului sector?

- Aceasta este consecința faptului că nu suntem pregătiți, că multe firme de construcții au dat faliment. Firme de construcții, pe hârtie, pot să apară oricâte, dar, dacă nu au personal, nu sunt capabile să deruleze aceste contracte. Tocmai de aceea, și asta subliniam mai devreme, necesitatea dezvoltării companiilor, atât din punct de vedere al resurselor umane, cât și din punct de vedere tehnologic, este condiția pentru a crește capabilitatea de a construi în România.

- În materie de legislație ar mai trebui schimbat ceva?

- Înainte de a schimba ceva, în primul rând, ar trebui să rămână tot ceea ce merge și este bun. Mă refer la facilități, mă refer la ajustarea contractelor, mă refer la o diminuare a birocrației, astfel încât să ieșim din situația destul de hilară în care ne aflăm acum, în care dedicăm mai mult personal pentru a întocmi hârtiile decât pentru a realiza lucrările propriu-zise. Este o birocrație extrem de greoaie, extrem de stufoasă și, pot să spun, ineficientă și inutilă. Aceste documente pe care noi trebuie să le facem într-un număr extrem de mare necesită o resursă umană numeroasă și calificată pe care noi am putea să o folosim în realizarea proiectelor propriu-zise în șantier.

- În perioada următoare vor intra în ţară, teoretic, mulți bani europeni - în ce măsură sectorul construcțiilor este pregătit să facă față proiectelor care se vor demara?

- Este evident că mai degrabă am putea spune că nu este pregătit în acest moment, dar se pregătește și va face față, se va redimensiona, astfel încât să poată aborda cât mai mult din proiectele existente. Vor fi și sincope, dar eu cred că, dacă factorii de decizie, beneficiarii, administrația își vor asuma și vor înțelege că trebuie să ia decizii rapide și cât mai ușor de aplicat, atunci și constructorii vor putea să ducă la bun sfârșit aceste lucrări. Cu cât pui mai multe lucruri în cârca constructorilor și le ceri să facă lucruri inutile - cum am arătat mai devreme - și îi deviezi de la scopul principal al realizării unui contract, cu atât aceștia vor avea dificultăți în a-și realiza contractele la timp.

- Pe aceste proiecte, care ar fi punctele forte ale sectorului construcțiilor?

- În momentul de față putem spune că avem o legislație cât de cât bine pregătită pentru un astfel de moment, o legislație pregătită în ultimii patru, cinci ani. Sper ca această legislație să fie îmbunătățită, nu să fie înrăutățită, așa cum înțeleg unii că ar trebui - de exemplu, să desființeze facilitățile fiscale pentru domeniul construcțiilor. Ar fi o tragedie și ar afecta nu numai domeniul construcțiilor, ar afecta întreaga societate și întreaga economie, pentru că, în perioada următoare - așa cum a fost și în perioada de pandemie, și în ultima vreme, sectorul construcțiilor trebuie să rămână unul dintre motoarele de bază ale economiei românești.

Un lucru pozitiv, din punct de vedere al organizării, este că sunt câteva companii în țară capabile să facă lucrări de anvergură, companii cu capital românesc, ceea ce acum 10-20 de ani era poate mai greu de găsit. Altfel spus, sunt companii cu capital autohton care vor aborda proiecte de anvergură, inclusiv din aceste fonduri europene, precum PNRR.

- Pe formarea personalului, sistemul educațional răspunde în prezent necesităților sectorului de construcții?

- Are niște limite și acesta. Din păcate, nici sistemul de învățământ, chiar dacă se străduiește, nu reușește să aibă eficiența dorită. Este o situație oarecum paradoxală: într-o țară în care piața cere, de exemplu, ingineri constructori, universitățile nu au studenți și nu reușesc să ofere pieței numărul suficient de absolvenți pentru angajatori! Cred că o mai mare promovare a domeniului construcțiilor în rândul tinerilor i-ar putea convinge pe aceștia să se orienteze spre acest sector. Desigur, domeniul construcțiilor este cunoscut pentru dificultatea și pentru greutățile pe care le ai în timpul activității, dar odată cu tehnologizarea, digitalizarea, schimbarea paradigmei și a modului de organizare și funcționare a unei companii de construcții, tinerii ar putea fi din ce în ce mai atrași de acest sector.

- Să presupunem că am avea un tânăr constructor de față. Cum l-ați convinge să nu plece în Germania sau în altă parte?

- Argumentul numărul unu ar fi acela că pentru tinerii ingineri care au minimă experiență - mă refer la 10 ani, cam aceasta este perioada în care ei pot spune că au acumulat experiență, în condițiile în care sunt într-adevăr dedicați meseriei - salariile sunt comparabile cu cele din Occident. Însă costurile pe care le-ar avea acolo ar fi mult mai mari. Altfel spus, raportul dintre venituri și cheltuieli ar fi mult în favoarea rămânerii în țară. Eu zic că lucrul acesta ar fi un argument extrem de bun. Dar, în paralel, el trebuie să găsească nu numai la nivelul companiei, ci și la nivelul societății condiții similare cu cele de afară. Pentru că aici avem o problemă, nu întotdeauna cineva pleacă pentru venitul lui direct, ci pleacă și pentru ceea ce societatea - mă refer la învățământ, sănătate - îi oferă în țară. Dar și aici s-au făcut progrese în ultima vreme și pot spune că ne-am apropiat - mai ales în zonele dezvoltate din România, în orașele mari, începem să ne apropiem de viața socială, economică, din Vest.

- Cum priviți regiunea Galațiului, este ea propice constructorilor?

- Toată partea de est a României va fi zona cu maximă dezvoltare și maxim de investiții în următorii zece ani. Până în prezent, din nefericire, nu au fost cele mai multe investiții în această zonă, majoritatea investițiilor au fost în centrul și în vestul țării, prin urmare, cred că aici, în est, va fi o zonă de atracție a dezvoltatorilor în viitor. Ca efect, ce va aduce? Efectul este inevitabil, în direcția aducerii zonei la un nivel de dezvoltare mai apropiat de alte regiuni ale țării, în special de vestul României. Mai trebuie să ținem cont și de faptul că Uniunea Europeană tinde să se dezvolte spre est și automat zona noastră de est, din România, va fi puntea UE spre aceste zone, în această dezvoltare.

- Cum ar trebui să ne raportăm la viitorul construcțiilor?

- Aș face un apel către toți cei care au contact cu domeniul construcțiilor să fie deschiși și să lucreze deschiși cu un domeniu care pare riscant, dar care este de viitor. Și aici vorbesc nu doar în următorii doi, trei ani, ci de următorii 10-15 ani. Mă refer la autorități, la domeniul bancar, mă refer și la domeniul industrial, auxiliar domeniului construcțiilor.

 

Reprezentativitatea patronatelor din construcții

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) este o organizație patronală fără scop lucrativ, neguvernamentală și apolitică, înființată conform Legii patronatelor nr. 356/ 2001.

FPSC are ca scop asigurarea reprezentării unitare a societăților din construcții, susținerea și apărarea intereselor economice, juridice și sociale ale membrilor săi în relație cu terți, îmbunătățirea cadrului legislativ aplicabil, realizarea de schimburi de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale, promovarea concurenței loiale, a imaginii constructorilor și rolului lor în societate.

FPSC este constituită din cinci patronate din domeniul construcțiilor: Patronatul Societăților din Construcții - PSC; Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă - PPTT; Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice - UNRMI; Asociația Română a Distribuitorilor de Metale - ARDIMET; Patronatul Drumarilor din România.

FPSC este, printre altele, singura organizaţie reprezentativă din România la nivel de sector de activitate în domeniul construcțiilor civile și industriale.

 

 

Obiective ale Federației Patronatelor din Construcții

Printre obiectivele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) se numără: reprezentarea, promovarea, susținerea și apărarea intereselor economice, tehnice, juridice, sociale și de altă natură, permise de lege, ale membrilor săi; promovarea concurenței loiale în condițiile legii; promovarea principiilor responsabilității sociale; asigurarea pentru membrii săi de informații, facilitarea de relații între aceștia, precum și cu alte organizații patronale sau profesionale; desemnarea de reprezentanți la negocierea și încheierea contractelor colective de muncă, la alte tratative și acorduri în relațiile cu autoritățile publice și cu sindicatele, precum și în structurile tripartite de conducere și de dialog social; elaborarea și implementarea de politici de ocupare și plasare a forței de muncă, promovarea progresului managerial, serviciilor de consultanță și asistență de specialitate, standardelor de calitate, inclusiv în domeniul formării forței de muncă; realizarea de schimburi de experiență și informații între membrii săi și cu organisme de profil din țară și străinătate etc.

 

Citit 13166 ori Ultima modificare Sâmbătă, 13 Mai 2023 09:51

10 comentarii

  • postat de un cetatean
    Duminică, 28 Mai 2023 00:43
    188.25.190.***
    Se vede treaba ca sorata Moldovei este mult mai legata de soarta Ucrainei decat de cea a Romaniei. Poate facem o federatie catre est ca sa fie totul oficializat si in regula
    0
    0
  • postat de CREDETI CE VA SPUN EU, NU CE TRAITI VOI ZILNIC !
    Joi, 11 Mai 2023 14:39
    82.208.137.***
    In Germania muncitor roman: 3000 EURO net pe luna plus cazare si masa
    In Romania, in constructii acelasi muncitor calificat castiga: 700 EURO net pe luna.
    Inginer roman in Germania: 3200 EURO net pe luna.
    Acelasi inginer in Galati nu a depasit vreodata 800 EURO net pe luna, indiferent de experienta, vechime si cumul de functii/posturi, numar de ore (frecvent peste 10 ore/zi).
    Domnul Erbasu probabil plateste de patru ori mai mult decat patronii galateni daca afirma ca salariul unui inginer debutant este egal cu unul din Germania.
    Nu recomand cuiva sa-si piarda tineretea degeaba in Galati !
    0
    0
  • postat de Și au trecut 6 cincinale dale lui Ceaușescu
    Joi, 11 Mai 2023 10:28
    109.166.134.***
    Și au trecut din '89 până azi, 10 ani, și alți 10 ani, și alți 10 ani, și încă 3 ani, adică 6 cincinale d'ale lui Ceaușescu plus 3 ani, cu industrializare, agricultură, explozie de locuri de muncă, construcții în neștire, toate cu resurse proprii......și noi azi, suntem într-o neștire, haos social, economic, energetic, alimentar. Și se va termina războiul odată, în Ucraina. Și să vezi ,,atractivitate'' în reconstrucția Ucrainei, vom merge la muncă, la vecinii noștri, vom reconstrui Ucraina, împreună, acolo va fi ,,atractivitatea'', din păcate pentru noi, pentru România.
    0
    0
  • postat de iancu
    Joi, 11 Mai 2023 10:28
    86.124.200.***
    dl are un zambet "convingator"..vai noua
    0
    0
  • postat de Troscotasu
    Joi, 11 Mai 2023 10:22
    95.76.59.***
    Nu a completat erbasu si conditiile in care poate deveni atractiv, si anume:
    - dupa depopulare completa
    -dupa daramare edificii supraterane si aducere la cota zero doar cu infrastructura noua garantata 50 de ani (canalizare, transport)
    -repopulare cu roboti sau cel putin japonezi (ca nu exista europeni mai breji)
    -inlocuirea conducerii politice cu roboti (mai ales in zona apararii legii, CCR, justitiei si altor ministere publice
    - si mai pot veni completari de la persoane realiste, nu idealisti interesati...
    -
    0
    0
  • postat de Vasile
    Joi, 11 Mai 2023 09:45
    92.86.16.***
    Nooormal ca va fi, ca doar nu te doare gura sa spui.
    0
    0
  • postat de Iancu Jianul
    Joi, 11 Mai 2023 09:41
    5.13.218.***
    Vin alegerile, si trebuie sa minta frumos! Habar nu avem ce se va intampla intr-un an,,, alta molima planificata pentru exterminare... alt razboi... razboi civil... nu se stie NIMIC!
    Astea is supozitii pentru fraieri votanti sau aplaudaci! Vorba unei persoane, am ajuns in tara dupa nici 2 ani: vecinul din dreapta decedat, cel din stanga idem, al de la et. 3... lafel! Despre ce vorbim? 10-15 ANI???
    Poate ne va controla AI si atunci nu mai ai pe cine trage la raspundere! Nu mai ai intimitate... etc etc.

    Cat priveste economia... aici va fi prapad! Plecati Plecati Plecati!
    0
    0
  • postat de ariciul
    Joi, 11 Mai 2023 09:30
    89.39.81.***
    Cand populația țarii e in cadere accelerata ,cand batranii mor pe capete si aștia nu au bani de pensii puține cate mai raman,cand tinerii lucratori pe minim in economie au nevoie de doua vieți sa-și asigure o locuința familiilor lor ,care au ... voi incas veniti cu pronosticuri de genul?sunteti optimisti bre.
    0
    0
  • postat de Sorin Stan
    Joi, 11 Mai 2023 04:09
    45.88.190.***
    Domnu' Erbasu nu ne spune si de ce crede domnia sa ca estul Romaniei va fi o zona ''cu maxima dezvoltare''?! Si de ce, ma rog, in urmatorii 10-15 ani si nu 25-30 ani? Care sunt elementele pe care le ia in calcul cand avanseaza aceste cifre? Dupa cum vedem, infrastructura in estul taril nu numai ca nu se dezvolta, dar si atat cat mai este se degradeaza. Cad poduri, calea ferata a ajuns in cel mai jos punct de cand exista, perspectiva intrarii in Schengen este departe, si atunci de unde aceste termene? UE tinde sa se dezvolte catre est, dar se pare ca s-a cam oprit in vestul tarii; nu se vede?
    0
    0
  • postat de paloma
    Joi, 11 Mai 2023 00:50
    5.13.169.***
    :))) !!!
    0
    0

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.