Comisia de dialog social din cadrul Prefecturii Galați a fost un prilej pentru președintele filialei gălățene a organizației sindicale Cartel ALFA, Romică Gîrneață, de a prezenta (încă o dată) câteva dintre inechitățile salariale majore și încălcări ale drepturilor salariale și cetățenești care "pot duce la un conflict social major în România".
Prezentarea lui Romică Gîrneață s-a constituit într-un adevărat rechizitoriu la adresa foștilor și actualilor guvernanți, pe teme precum stoparea creșterilor nejustificate la energie și gaze, creșterea salariului minim pe economie, modificarea legii dialogului social, aplicarea integrală a Legii 153/2017 a salarizării personalului bugetar, negocierea unui contract colectiv care să prevadă niște grile de salarizare și în mediul privat, legea pensiilor.
"Am fost mult prea receptivi și grăbiți să închidem minele de cărbune în plină criză energetică, deși nu ne impunea nimeni asta. Plafonarea temporară a prețurilor pentru consumatori la tarife superioare celor existente și plata diferenței de la bugetul de stat către furnizori au dus la realizarea unor profituri speculative imense, fără măcar a fi impozitate suplimentar, cum s-a făcut în alte țări. Astfel, unii băieți deștepți s-au îmbogățit peste noapte fără niciun efort, statul și-a mărit bugetul făcând ca datoria publică, imensă, să fie sub 50% ca să nu bată la ochi, asta în timp ce cetățenii alocau mai mulți bani pentru plata facturilor și mediul de afaceri intra în colaps.
Așteptăm și acum răspunsul ministrului Virgil Popescu la întrebarea noastră: cu cât s-au scumpit apa din Dunăre, vântul din Dobrogea sau razele soarelui, ca să se scumpească așa mult energia și de ce atunci am închis și minele pe cărbune? Sau poate să ne explice actualul ministru al Energiei de ce avem cel mai mare preț la energie electrică din Europa?", a spus sindicalistul gălățean.
Liderul Cartel ALFA Galați a spus că și în privința modificării legislației muncii sindicatele s-au lovit de aceeași opacitate la dialog: "Deși oamenii protestau în stradă, deși legile și drepturile salariale erau încălcate, deși propunerile noastre zăceau în sertarele de la comisiile de specialitate, deși au venit recomandări de la Comisia de experți a OIM, guvernanții noștri erau pe principiul «suntem de acord cu schimbarea, dar să nu se modifice nimic»".
"La Bruxelles, cu ajutorul Comisarului european Nicolas Schmidt, responsabil de piața forței de muncă în Europa, și al altor europarlamentari, am reușit introducerea în PNRR a obligării guvernului de a negocia cu partenerii sociali o nouă lege a salarizării unitare și o nouă lege a pensiilor, cu repere stricte (bineînțeles că un termen a fost ratat, iar România a mai pierdut niște bani europeni). În urma acestor presiuni, guvernanții noștri au trecut repede la specificul democrației românești: au făcut pe genunchi legile, nu s-au consultat cu nimeni și le-au trimis la Comisia Europeană.
Bineînțeles că, atunci când a apărut legea pensiilor, ne-am dat seama că are destule anomalii care loveau tot în salariații care muncesc din greu, în condiții periculoase, cei cu grupe deosebite și speciale cărora li se mărea cu trei ani vârsta de pensionare. Erau afectați și salariații din Liberty Steel, Șantierul Naval etc.
Legea mai are multe neclarități, iar normele de aplicare încă nu au apărut, deci ne așteptăm și la alte surprize. Deși până în luna septembrie ar trebui recalculate toate pensiile, nici la această oră programul nu este achiziționat (recalcularea conform art. 125 era în defavoarea salariaților și a trebuit să intervenim și acolo).
Guvernul s-a angajat că la sfârșitul lui martie este gata noua lege a salarizării unice, dar partenerii sociali nu au primit niciun draft din ea. Avem o lege care nu se aplică în integralitate și o nouă lege pe care nu o cunoaștem, să ne așteptăm la ceva bun?", a mai spus Romică Gîrneață.
