Se pare că ar trebui să ne obișnuim cu insula care s-a ridicat, de câțiva ani, din nou în mijlocul Dunării la Galați. Probabil că va trebui să o trecem pe hărți, să o includem în planurile de vacanță pentru o "sesiune" de plajă în mijlocul Dunării, să organizăm diverse expoziții în aer liber, să punem șezlonguri pe ea și să o vizităm din când în când și, poate, să facem și o cârciumă acolo, pentru "culoare locală". Pentru că, așa cum spune un specialist în navigație fluvială, insula a câștigat cel puțin doi metri înălțime în ultimii ani și se pare că vom rămâne cu ea, acolo unde este acum, mulți ani de-acum înainte.
Colocviile Constructorilor de Nave din Galați (CCN), eveniment lunar care a depășit o sută de ediții, au găzduit recent o discuție care a avut ca subiect insula formată din aluviuni de la Galați.
Căpitanul fluvial Horia Suceveanu a prezentat un material care conținea numeroase imagini de pe Dunăre, de-a lungul timpului, pentru a demonstra cum se schimbă șenalul navigabil, cum se formează prin înnisipare diverse insule care perturbă - mai mult sau mai puțin - navigația fluvială. S-a analizat, în cadrul discuțiilor, situația din porturile Corabia și Călărași, ca apoi să se ajungă la Km 152, în zona Galați, unde, de peste zece ani, s-a format o insulă care ar putea perturba navigația și influența structura malului stâng, unde este amenajată Faleza Dunării.
S-a amintit că, în apropiere de gura de vărsare a Siretului, a mai existat o insulă, în apropierea plajei Cocuța și a trecerii cu bacul, pe malul drept al Dunării. Aceasta se vedea pe hărțile din 1930 și a dispărut pe la sfârșitul anilor ’80. Ținând seama de experiența sa de navigator, Horia Suceveanu a adăugat că depunerile de aluviuni și seceta de lungă durată care reduc adâncimea șenalului produc blocaje în unele zone, viteza de deplasare a convoaielor fiind de 5-6 km/h.
La rândul său, fostul director general al Administrației Fluviale a Dunării de Jos, Dorian Dumitru, specialist în căi navigabile și actual consilier local gălățean, a afirmat că insula din mijlocul Dunării, care se întinde de la Km 151+600 până la km 153+300, nu constituie un pericol pentru navigație și că, cel mai probabil, nu va dispărea.
"În anul 2018, insula începea să apară, când cota apelor Dunării la Galați era de 175 cm. În februarie 2024, la cota de 380 cm, insula tot se vedea, ceea ce înseamnă că, în ultimii șase ani, insula a acumulat aluviuni astfel încât să fie vizibilă chiar și când nivelul apei este cu doi metri mai mare.
Nu sunt probleme pentru o navigație sigură, pentru că insula este pe zona maritimă a Dunării, este balizată (semnalizată) cu geamanduri luminoase, roșii și verzi. Se asigură astfel adâncimea minimă de navigație de 7,62 metri, conform recomandărilor Comisiei Dunării și Regulamentului de navigație pe Dunăre în sectorul românesc, precum și o lățime a șenalului navigabil care variază între 250 și 330 metri și o adâncime de 24 picioare (7,32 m) față de nivelul 0 al mirei Portului Galați".
Conform lui Dorian Dumitru, este mai bine să se stabilizeze insula, cu arbori în loc de arboret, acționând astfel ca un chevron, un soi de dig în formă de potcoavă, ajutând la distribuția debitului de apă către malul stâng și drept. Fostul director general al AFDJ a spus că o mică parte din aluviuni se depune la ambele maluri ale Dunări, iar dragarea insulei ar fi un efort nejustificat din punct de vedere economic, din cauza volumului foarte mare de aluviuni.
"Lungimea actuală a insulei este de aproximativ doi kilometri, cu o lățime minimă de 100 de metri și cu o înălțime de cel puțin doi metri. Ca să încerci să elimini insula și să draghezi pe locul ei până la adâncimea minimă de navigație de 7,62 metri ar însemna să draghezi o cantitate de aluviuni de peste 1,5 milioane de metri cubi. Unde să le duci, unde să le depozitezi? În aceste condiții, probabil că insula de nisip nu mai dispare", a afirmat Dorian Dumitru.
În încheiere, acesta a informat și despre noul proiect pentru reabilitarea falezei, cu o valoare de peste 500 milioane de lei, pentru care se încearcă accesarea de fonduri europene, care cuprinde și realizarea unui cheu vertical, în locul apărării de mal de tip pereu (taluz căptușit cu strat de piatră) care este acum, cu înălțarea cotei la coronament, pentru ca apa Dunării să nu mai ajungă pe zona de promenadă.
