Procesele-verbale care conțin atât pagubele, cât și sumele necesare pentru realizarea unor lucrări de prevenire și înlăturare a efectelor calamităților naturale produse de fenomenele hidrometeorologice extreme înregistrate în perioada 14-17 septembrie 2024 în județul Galați au fost aprobate în cadrul ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Galați. Drept urmare, Prefectura Galați a solicitat la nivel guvernamental fondurile necesare acestor lucrări, se arată într-un comunicat de presă al instituției.
”Având în vedere că inundațiile au produs pagube importante atât pe cursurile de apă, cât și la construcțiile hidrotehnice (diguri) cu rol de apărare împotriva inundațiilor și atenuare a viiturilor, demararea lucrărilor trebuie făcută cât mai urgent. Acesta este motivul pentru care prefectul județului Galați, Andreea-Anamaria Naggar, a solicitat alocarea cât mai urgentă a fondurilor necesare, astfel încât să se poată începe lucrările cât mai repede”, se precizează în comunicatul de presă.
Conform sursei citate, este vorba despre realizarea unor lucrări de refacere a secțiunii de transport pe anumite sectoare ale cursurilor de apă (aproximativ 127,51 km), cât și aducerea la starea inițială a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și repararea stațiilor de desecare afectate de viituri.
Pe lângă fondurile necesare lucrărilor mai sus menționate, prefectul județului Galați a solicitat și fonduri pentru realizarea unui complex de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor și atenuare a viiturilor (lucrări de stabilizare a albiei, dar și lucrări conexe de împădurire și amenajare a versanților, precum și de amenajare/corecție a torenților), astfel încât să fie diminuate efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase în următoarele amenajări hidrografice: râul Suhu și afluenți, râul Geru și afluenți, râul Lozova și afluenți, respectiv râul Chineja și afluenți.
De asemenea, potrivit Prefecturii Galați, au fost solicitate fonduri în vederea efectuării cât mai urgente a lucrărilor de reparații la: canalul CA Chineja și digul de protecție aferent, infrastructura de desecare ce cuprinde guri de evacuare și 2 canale de desecare colmatate; clădirile stațiilor de desecare și cantoanele de apărare. Urgente și extrem de necesare sunt și lucrările de combatere a eroziunii solului, de reparare a barajelor, de decolmatare a canalelor de intercepție și evacuare, precum și pentru reabilitarea pantelor forțate afectate de viituri.
Un alt punct critic, care necesită finanțare, este refacerea căii ferate Galați – Bârlad, care a fost grav afectată de viituri și care este în prezent complet închisă traficului. De asemenea, sunt necesare intervenții urgente pentru remedierea deficiențelor pe segmentul feroviar Barboși – Tecuci. Mobilizarea rapidă a fondurilor pentru aceste lucrări este esențială pentru restabilirea circulației feroviare și pentru a ne asigura că activitățile economice și sociale nu sunt perturbate pe termen lung.
”Nu vorbim de sume mici, este nevoie de investiții serioase, dar trebuie să înțelegem că județul Galați are nevoie de un program hidrotehnic de mare anvergură, care să soluționeze problemele de amenajare a bazinelor hidrografice și de preluare a apelor provenite din ploi, în contextul schimbărilor climatice cu care ne confruntăm.
Avem nevoie de diguri, de poduri, lacuri de acumulare, iar investițiile în lucrări de stabilizare a albiilor râurilor, împădurirea și amenajarea versanților, precum și corectarea torenților sunt măsuri esențiale pentru protejarea comunităților din județul Galați și a mediului natural de efectele devastatoare ale viiturilor și inundațiilor.
Aceste intervenții nu sunt doar necesare, ci și urgente, pentru a diminua riscul unor inundații viitoare, în special pe râurile Suhu, Geru, Lozova și Chineja, împreună cu afluenții acestora, care reprezintă surse de pericol în perioadele cu precipitații abundente”, a explicat prefectul județului Galați, Andreea-Anamaria Naggar.
Aceste măsuri sunt cu atât mai importante, cu cât fenomenele meteorologice extreme au devenit tot mai frecvente, iar prioritizarea acestor intervenții este un pas strategic pe termen lung în protejarea vieților, proprietăților și ecosistemelor naturale.
