Din păcate, Galațiul bifează un nou loc fruntaș nedorit la capitolul infracționalitate
Este vorba de o creștere semnificativă a cazurilor de escrocherie care au ca obiect golirea conturilor prin diverse mijloace, de la clasica sustragere de carduri bancare, la clonarea paginilor de web. În prima jumătate a anului, aproape 290 de infracțiuni au fost sesizate de către gălățeni care și-au pierdut banii prin pseudo-investiții, furturi de date ori de carduri.
Neatenția, dorința de asigurare a economiilor sau de înmulțirea rapidă a acestora și nu în ultimul rând slaba informare reprezentată de necunoașterea utilizării tehnologiei și a aplicațiilor le-a dat avânt escrocilor cibernetici, care au dezvoltat numeroase metode de înșelăciune online căruia le cad, anual, victime sute de oameni. Din păcate, Galațiul stă prost la acest capitol și o recunosc chiar polițiștii, care, numai în prima jumătate a acestui an, au înregistrat 285 de infracțiuni reclamate de cetățeni țepuiți de necunoscuți prin astfel de fraude. Fenomenul este unul în ascensiune, cunoscând o creștere cu peste 50 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Mulți dintre autorii acestui gen de fapte nu sunt din Galați, specificul operațiunilor ilicite permițând acționarea de la distanță, în orice colț al țării.
Cum operează escrocii
Cea mai veche și mai simplă metodă prin care vi se poate goli contul bancar este să vă fie folosit cardul. Hoții nu au nevoie de codul PIN pentru a face tranzacții sub 100 de lei, care nu necesită autentificare. Dacă ați fost victima unui astfel de furt, puteți face plângere pentru efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos și acces ilegal la un sistem informatic.
O altă situație întâlnită este cea a furtului de card și de cod PIN, fie prin tâlhărie, sustragere, sau însușire a bunului găsit. În aceste situații, hoții pot retrage sume mai mari din conturi, pe care le pot chiar goli complet înainte ca victima să își dea seama sau să apuce să blocheze cardul bancar. În aceste situații, polițiștii pot face cercetări pentru acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, la care se va adăuga fapta prin care autorul a ajuns în posesia cardului, respectiv furt, tâlhărie, însușirea bunului găsit etc.
Tot la banii din bancă, infractorii cibernetici pot ajunge și accesându-vă conturile din aplicațiile online, respectiv pagini de pe rețele de socializare sau conturi de e-mail, de unde vă pot lua diverse informații pe care apoi le pot folosi ca să vă acceseze depozitele bancare. Accesul ilegal la un sistem informatic se numește fapta pentru care puteți face plângere și care v-ar putea, teoretic, ajuta că vă recuperați prejudiciul.
Furtul de identitate (nume, poze, adrese) urmat de crearea de conturi false în numele unor persoane fără știrea și acordul acestora sunt o altă modalitate prin care infractorii ajung la banii din cont. Cum? pretinzând că sunt altcineva și că au nevoie disperată de ajutor financiar, ori câștigându-vă, pur și simplu, încrederea. Astfel deveniți victima unui fals informatic, infracțiune prevăzută și pedepsită de Codul Penal.
Site-urile pe care se comercializează cu predilecție bunuri second-hand, paginile web ale unor firme de curierat sau chiar site-urile pe care se fac rezervări de cazări sau vacanțe constituie o altă metodă, pusă în aplicare prin intermediul site-urilor de socializare. Un link fraudulos trimis pe Messenger sau Facebook este suficient pentru ca victima, înșelată de aparenta asemănare a paginii false cu cea reală, să introducă singură credențialele cardului bancar, făcând astfel o plată în beneficiul escrocilor. Fapta se numește fraudă informatică.
Persoanele vârstnice, înșelate cu investiții
Dacă cele descrise mai sus sunt metode relativ clasice, un trend periculos îl cunosc fraudele de investiții, care fac victime pe bandă, predilecție în rândul pensionarilor. Atrase de perspectiva înmulțirii banilor, aceste persoane, necunoscând foarte bine cum funcționează tehnologia sau mecanismele de investiții reale și fiind destul de ușor de sensibilizat, sunt cele mai vulnerabile în fața escrocilor care postează anunțuri în mediul online privind câștiguri rapide prin investiții în afaceri sau companii aparent credibile. Astfel ajung să piardă sume foarte mari de bani.
”Faptele de tipul investment fraud - fraude de investiții - au în majoritatea cazurilor prejudicii mari. În primul semestru din anul 2024, au fost înregistrate 95 de astfel de sesizări. Modul de operare investment fraud constă în racolarea, prin anunțuri pe internet, site-uri de socializare foarte cunoscute, a unor persoane care doresc să investească în acțiuni la bursă ori în criptomonede. Acestea sunt convinse inițial să transfere sume de bani cu titlul de investiție. Autorii utilizează platforme online frauduloase în care este creat un cont persoanei vătămate. Datele introduse pe platforme sunt controlate de autori, astfel că în scurt timp de la investiția inițială, în contul de pe platformă al persoanei vătămate apare o sumă consistentă ca rezultat al operațiunilor la bursă sau cu criptomonede. În acel moment, sugerează persoanei vătămate să retragă măcar o parte din profit după care solicită diferite taxe sau comisioane care trebuie plătite pentru ca persoana vătămată să primească suma retrasă”, ne-a explicat cms. George Grigoriță, șeful Biroului de Combatere a Infracțiunilor Informatice din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al IPJ Galați.
Specialistul avertizează că majoritatea celor înșelați nu știu să urmeze pașii sugerați de autori și nici nu sunt foarte familiarizați cu tehnologia, situații de care escrocii profit pentru a trece la pasul următor. Le cer victimelor să le instaleze pe telefon aplicații de control de la distanță, prjn intermediul cărora au acces la toate informațiile din telefon, aplicații și conturi de e-mail.
”Fiind conectați la telefoanele persoanelor vătămate prin aplicațiile menționate, autorii solicită acestora să acceseze aplicațiile de internet banking apoi, fără ca titularii să realizeze, sunt transferate sume în mod fraudulos în conturi controlate de autori. Au existat situații când, tot din aplicația de internet banking, autorii au solicitat și obținut credite de la unitățile bancare, sumele fiind transferate ulterior tot către conturi controlate de autori”, completează comisarul Grigoriță.
În final, autorii contactează persoana vătămată de la alt post telefonic și le comunică faptul că sunt reprezentanți ai unor societăți care se ocupă de recuperarea sumelor în numele acestora, determinând astfel persoanele vătămate să transfere alte sume de bani, tot cu titlul de comisioane și taxe.
Hoții pot suna de pe numere de telefon copiate
Dacă primiți apel de pe un număr de telefon identic cu al unei instituții publice sau bănci, iar cel de la capătul firului se recomandă chiar cu nume și prenume a fi reprezentant al unității respective, fiți vigilenți, pentru că există riscul să deveniți victima unei înșelăciuni printr-o aplicație de spoofing.
”Autorii pun în practică următorul scenariu: contactează victimele folosind (printr-o aplicație de spoofing) un număr de telefon al unei unități bancare și le anunță că le-a fost aprobat creditul solicitat anterior online. Victimele nu recunosc solicitarea de credit și sunt impacientate, motiv pentru care tot autorii vin cu soluția, anunțându-le că vor completa un formular de sesizare ce va fi transmis autorităților. În scurt timp, victimele sunt contactate telefonic din nou, de această dată fiind folosit un număr de telefon al unei unități de poliție sau al unități bancare, solicitând informații financiare sau date personale ce sunt ulterior folosite de autori pentru efectuarea de tranzacții, accesarea conturilor de internet banking sau contractarea unor credite online”, explică cms. George Grigoriță.
Băncile și vedetele nu vă cer plăți cu Bitcoin!
Pentru că reprezintă un teritoriu încă puțin exploatat și nefamiliar publicului din Românoa, tranzacțiile cu moneda electronică au devenit o metodă preferată de infractori pentru a păcăli credulii. Sub diverse pretexte, de la scenarii în care prezintă varianta contractării de credite bancare, descris mai sus, la afaceri sentimentale, victima este determinată să achite false taxe sau comisioane prin alimentarea unor ATM-uri BTC a unor portofele electronice. Scenariile puse în practică de autori pot fi diferite, însă au la baza câștigarea încrederii victimelor prin folosirea unor numere de telefon oficiale sau chiar a unor pagini web/conturi false ale unor personalități.
Lista sfaturilor care vă protejează banii
Chiar dacă majoritatea escrocheriilor enumerate mai sus au ca modalitate de abordare din partea autorilor un ritm alert, care nu lasă prea mult timp de gândire victimelor și le presează psihologic, creându-le o stare emoțională care le împiedică să raționeze și să ia decizii corecte, polițiștii au întocmit un set de reguli de care toți trebuie să ținem cont când vine vorba de contactul cu străinii și protecția datelor personale. Iată care sunt acestea:
- Dacă ați constatat lipsa cardului bancar, blocați în cel mai scurt timp instrumentul de plată fie din aplicație, fie prin apel în callcenter-ul unității bancare;
- Dacă ați constatat că din contul dvs. au fost efectuate tranzacții pe internet pe care nu le recunoașteți, blocați în cel mai scurt timp instrumentul de plată și solicitați unităților bancare contestarea tranzacțiilor (procedură chargeback sau refuz la plată) astfel încât să vă fie restituiți banii;
- Nu accesați link-uri și nu deschideți atașamente primite din surse necunoscute;
- Acordați permisiuni aplicațiilor mobile în mod punctual și în funcție de necesități;
- Stabiliți parole puternice și diferite pentru fiecare cont online;
- Activați autentificarea în doi pași (presupune transmiterea unui cod pe telefonul mobil dacă se încearcă autentificarea de pe alt dispozitiv);
- Nu instalați pe dispozitivele dumneavoastră mobile aplicații de control la distanță;
- Nu transmiteți unor persoane necunoscute fotografii ale documentelor dumneavoastră de identitate, ale facturilor de utilități sau selfie-uri cu documentul de identitate poziționat în dreptul feței;
- În cazul în care vedeți pe site-uri de socializare de orice fel o reclamă privind investiții în acțiuni (cu randamente nerealiste de tipul unui profit de 8.000 de lei lunar, la o investiție de 1.250 de lei), raportați-o în aplicație ca fraudă, ajutând astfel alți utilizatori să nu mai pice în plasa răufăcătorilor;
- Pentru persoanele care nu sunt familiarizate cu domeniul crypto, să nu folosească stațiile tip ATM speciale pentru bitcoin. Dacă li s-a solicitat acest lucru, cel mai probabil este vorba despre o fraudă;
- Tratați cu precauție solicitările legate de furnizarea informațiilor personale și financiare;
- Pentru o informare corectă, accesați paginile oficiale ale Poliției Române și DNSC.
În Galați se fură și carduri, se falsifică și site-uri
Odată ce o victimă reclamă o astfel de infracțiune, mecanismul anchetei pentru identificarea autorului, tragerea la răspundere și, preferabil, recuperarea cât mai rapidă și complexă a prejudiciului, este o chestiune foarte complicată. Asta și deoarece, de multe ori, mai ales în cazul fraudelor complexe, escrocii nu acționează singuri, ci în grupări, a căror destructurare este greu de realizat Și totuși, la Galați a ieșit la iveală o escrocherie de proporții, care a avut un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, bani obținuți de 54 de persoane aduse în fața justiției pentru fraude cu investiții. În dosarul instrumentat de DIICOT Galați și de Serviciul de Investigații Criminale au fost acuzați că au clonat pagini web identice cu ale unor bănci, pagini promovate pe un motor de căutare și care apăreau primele în listă, ca anunțuri, în momentul în care utilizatorii doreau să se logheze pe paginile de internet banking.
”În acest mod, autorii au avut acces la conturile de internet banking ale persoanelor vătămate și au reușit să efectueze tranzacții financiare în conturi deschise la alte bănci, în acest scop, controlate de aceștia. În acest dosar au fost efectuate un număr de 36 percheziţii domiciliare şi au fost puse în executare 45 mandate de aducere. Au fost trimiși în judecată 54 de inculpați, șapte dintre aceștia fiind arestați preventiv în primă fază, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, acces ilegal la un sistem informatic și fals informatic”, a punctat șeful Biroului de Combatere a Infracțiunilor Informatice.
Țepele cu vânzarea de bunuri, ”un clasic” în lista mijloacelor preferare de escroci online, a constituit obiectul unui alt dosar deschis la Galați, ca urmare a plângerilor venite din partea unor persoane care plătiseră 9.000 de lei și respectiv 3.100 de lei pentru telefoane de ultimă generație, oferite spre vânzare prin anunțuri plasate în secțiunea Marketplace, pe Facebook. Au plătit în avans, la solicitarea vânzătorilor, care ulterior nu le-au mai trimis comenzile. Aveau să afle, de la poliție, că fuseseră înșelați de un grup de cinci maramureșeni, care au fost trimiși în judecată la Judecătoria Galați pentru fraudă informatică. De operațiuni financiare frauduloase, acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic și furt a fost acuzată și o asistentă de la un spital din Galați, care în nouă luni a lăsat fără carduri și bani din cont doi pacienți, o colegă asistentă și un medic. Femeia a plătit cu cardurile și la POS, cât și online, comandând diverse bunuri pe site-uri de specialitate. Ca să nu fie descoperită că folosește cardul medicului, a creat un cont fals de utilizator, pe numele unei colege, asistentă la același spital. De mult mai puțină imaginație au dat dovadă doi gălățeni, care au recurs la și mai ”clasica” metodă a jafului. În urmă cu un an, la etajul al șaselea al blocului I1 din Țiglina 1, l-au jefuit pe un cetățean srilankez, angajat al unei societăți comerciale din Galați. I-au furat cardul crezând că omul nu are cunoștințele necesare să alerteze autoritățile și au făcut 17 tranzacții la diverse magazine din oraș, fără să-și ia nici cele mai elementare măsuri de precauție. Au fost prinși după ce cetățeanul străin a povestit totul șefilor săi, care au alertat poliția. Gălățenii au fost trimiși în judecată pentru tâlhărie calificată, acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, ultimele două în formă continuată.
