„Ecuația” pentru salvarea combinatului Liberty Galați are mai multe necunoscute: vânzarea propriu-zisă, prețul obținut la licitație, numele potențialului cumpărător și intențiile sale, situația de pe piața oțelului, păstrarea muncitorilor calificați, plata datoriilor și a creditorilor chirografari în special, viitoarele investiții în materii prime, producție și echipamente, lanțul furnizorilor și cel al clienților, Sanjeev Gupta - cel care este încă actualul patron al societății etc. Din toate aceste necunoscute, se pare că ultima, cea privindu-l pe Gupta, ar avea cea mai clară soluție de rezolvare, care nu-l va bucura deloc pe indian.
La ora actuală, când aproape tot ce mișcă în combinatul gălățean este gajat la stat sau la creditori privați și când Guvernul a decis să se implice în salvarea Liberty - declarându-l obiectiv strategic, plătind salariații prin Fondul de garantare și asigurând continuitatea furnizării de energie -, miliardarul anglo-indian Sanjeev Gupta încă este patronul Liberty. El deține societatea comercială, este acționar și, conform legii, tot al lui este și Consiliul de Administrație. Însă, ceea ce este foarte important, Gupta nu mai deține activele combinatului. Chiar dacă rămâne proprietarul acțiunilor Liberty, operarea firmei este asigurată, tot conform legii, de administratorul concordatar.
Există trei scenarii cu privire la soarta Liberty, iar în cel mai nefavorabil dintre ele, Gupta rămâne numai cu... datoriile către chirografari. Atenție, sunt doar scenarii!
Primul dintre ele ar fi ca Sanjeev Gupta să-și vândă SA-ul (Liberty) către noul proprietar. Prețul ar fi rezultatul unor negocieri între două entități private.
Al doilea scenariu ar fi ca noul proprietar al activelor, desemnat în urma licitației, să-și deschidă o nouă firmă, pe care să preia apoi salariații, pe toți sau în parte. Această situație ar aduce o mare necunoscută pentru creditorii chirografari, care vor fi nevoiți să încerce să-și recupereze banii de la... Gupta. Un astfel de scenariu a fost menționat de administratorul Remus Borza, în august anul trecut, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Viața liberă”. S-ar crea astfel o entitate separată, care ar avea capitalul, toate activele viabile ale combinatului, controlul pe materia primă, pe produsul intermediar, semifabricat, pe produsul finit, companie care va vinde marfa produsă și va încasa banii.
În fine, un al treilea scenariu posibil ar fi cel conform căruia creanțele statului sunt transformate în acțiuni și statul devine acționar majoritar. Gupta ar rămâne un simplu acționar minoritar, care fie ar putea să-și vândă acțiunile, fie ar putea intra într-o asociere.
Repetăm, toate aspectele prezentate mai sus sunt scenarii, nu este nimic cert. Însă un semnal că se dorește eliminarea lui Gupta din „ecuația” Liberty ar putea fi constituit de schimbarea la vârful conducerii combinatului, decisă săptămâna trecută, când Aida Nechifor a fost numită director general în locul lui Ajay Aggarwal.
