Sub genericul "Un oraş la mezat", "Viaţa liberă" vă va prezenta obiectiv şi profesionist, până la data anunţată pentru licitaţia internaţională privind combinatul siderurgic, cifre, informaţii, analize, mărturii privind trecutul, prezentul şi posibilul viitor al uriaşului obiectiv economic gălăţean şi românesc de care soarta oraşului şi a noastră, a tuturor, depinde. Haideţi să aflăm împreună ce rămâne dintr-un oraş construit în jurul unei industrii, atunci când aceasta este scoasă la licitaţie.
Oraşul care a renăscut din oţel
Decizia construirii unui mare combinat siderurgic în partea de est a României, cu acces la Dunăre și la Marea Neagră, a fost luată în 1960. A fost ales Galațiul, la insistențele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Institutul IPROMET a proiectat platforma siderurgică, iar ICMRSG Galați a fost angajată să construiască combinatul. Peste 12.000 de oameni au lucrat la construcția Combinatului Siderurgic Galați (CSG).
Ridicarea combinatului a început în iulie 1960, cu platforma necesară constructorilor. Un an mai târziu, a început săparea. Prima clădire construită a fost atelierul de preparări mecanice. Construcția primei unități semnificative de producție, Laminorul Nr. 1, a început în aprilie 1963. În 1965 s-au pus pilonii primului furnal. Producția a început în iulie 1968, când componentele necesare producerii de oțel au fost montate și a rezultat primul oțel produs la Oțelăria Nr. 1.
În 1972, combinatul avea deja 40.000 de angajați - peste 50.000 incluzând și unitățile industriale din vecinătate. Un studiu din 2011 arăta că două treimi din populația Galațiului a lucrat sau lucra în combinat sau în fabricile asociate acestuia.
Aflată în vestul oraşului Galaţi, platforma siderurgică este cea mai mare din România şi se întinde pe o suprafaţă de circa 1.600 de hectare, având un perimetru de aproape 45 de kilometri. Amplasamentul actual a fost ales după un studiu ştiinţific aprofundat privind curenţii de aer dominanţi, pânza freatică şi stabilitatea terenului. Poziţia geografică este una extrem de favorabilă exporturilor şi aducerii de materii prime.
Apropierea de Dunăre, unde se află portul industrial Romportmet, recent modernizat, face ca produsele să ajungă, de exemplu, în Bosfor în mai puţin de 24 de ore.
Consorțiul administratorilor concordatari Euro Insol - CITR a lansat oficial licitația internațională pentru vânzarea activelor Liberty și Liberty Tubular Products Galați. Prețul de pornire este de 709,1 milioane euro, mai mare decât cel de 690 milioane de euro anunțat inițial. Diferența în plus ar fi dată de activele Laminorului de țevi sudate, vândute la pachet cu cele ale combinatului.
Conform unui anunț publicat în Ziarul Financiar, „Combinatul Siderurgic Galați, singurul producător integrat de oțel din România - obiectiv de importanță strategică, este pus la vânzare ca parte a planurilor de restructurare omologate de instanță pentru Liberty Galați S.A. și Liberty Tubular Products Galați S.A., administrate de consorțiul Euro Insol - CITR în calitate de administratori concordatari.
Situat pe o platformă industrială de 1.600 de hectare în Galați, cu acces direct la infrastructura portuară a Dunării și a Mării Negre, combinatul reprezintă principalul centru de producție de oțel din Europa de Est. Acesta furnizează produse pentru sectoare critice precum construcții, infrastructură, auto, construcții navale, energie și apărare, cu un lanț de producție complet integrat și o capacitate anuală de până la 3 milioane de tone de oțel”.
În anunțul publicat de consorțiul concordatar în ZF se afirmă că principalele active care se vând sunt:
- Uzinele de Aglomerare, Furnal, Oțelărie și Turnare continuă;
- Laminorul de tablă groasă;
- Laminorul de benzi la cald și Laminorul de benzi la rece;
- Linia de zincare și Linia de acoperire organică;
- Halda de zgură, terenuri și clădiri;
- Fabrică de țevi sudate longitudinal.
Conform anunțului, data licitației este 12 martie 2026, iar prețul de pornire este de 709.139.324 de euro (fără TVA aplicabil).
Să fie 13 cu noroc?
Până la această oră, deja și-au exprimat interesul pentru Liberty 13 investitori, printre care UMB (grup controlat de familia Umbrărescu), Metinvest Ucraina (grupul miliardarului Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina), JSW Steel (cel mai mare producător indian de oțel), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (producător irakian de oțel și materiale de construcții), DeLong Steel (China) și un consorțiu european coordonat de traderul de mărfuri Steel Mont, cu sediul în Germania.
Însă de la declararea interesului și participarea efectivă la licitație mai sunt niște etape de parcurs. Orice parte interesată poate achiziționa caietul de sarcini al licitației, cu toate informațiile necesare, iar ulterior va trebui să depună în timp util documentația necesară, să se înscrie propriu-zis la licitație și să ofere o garanție de participare sub forma unei scrisori de garanție bancară.
Până luni, 16 februarie, așa cum „Viața liberă” a scris, doar trei investitori cumpăraseră caietul de sarcini.
Licitația, după ce Gupta nu a adus niciun ban
Conform lui Paul Cîrlănaru, şeful Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre cei doi administratori concordatari ai Liberty Galați (alături de Euro Insol), s-a ajuns la organizarea acestei licitații după ce ideea de inițială de repunere pe picioare a combinatului, cu un aport de cel puțin 120 milioane de euro de la miliardarul Sanjeev Gupta, proprietarul GFG Alliance, a eșuat: „Acest plan, deși aprobat de creditori și omologat de instanța de judecată, nu a fost respectat. Acționarul nu a adus sub nici o formă contribuția menționată”, a declarat Paul Cîrlănaru, pentru Profit.ro. Apoi, producția s-a oprit.
Încă 200 milioane de euro, pentru repornire
CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR) a mai spus pentru sursa citată că, pe lângă banii aferenți achitării prețului care va fi stabilit la licitație, un potențial cumpărător va mai avea nevoie de aproape 200 milioane de euro, pentru a reporni combinatul și a-l menține în activitate. „Pe lângă cheltuielile de repornire și cheltuielile curente, trebuie să asiguri stocuri suficient de mari pentru a asigura continuitatea producției și a nu fi nevoit să o întrerupi. Ne bazăm pe estimările noastre din ultimele luni asupra nevoilor viitoare ale combinatului”, a mai spus Paul Cîrlănaru.
