Începem astăzi prezentarea gloriilor sportului gălățean, ca prefațare a evenimentului ce va fi organizat pe data de 5 iunie, când ne propunem - cu prilejul Anului Nadia Comăneci - să-i elogiem pe marii sportivi gălățeni care au reprezentat cu cinste și onoare România în ultimii 50 de ani. Cotidianul „Viața liberă” este partener media al acestui eveniment.
Începem, deloc întâmplător, cu atletismul.
Marea campioană
75 de ani de viață. Peste 500 de medalii. Peste 10.000 de curse oficiale. Toate acestea au un singur nume: FIȚA LOVIN, cea mai mare sportivă din toate timpurile în istoria Galațiului.
Campioană mondială la cros cu echipa României în 1978, campioană europeană de sală în 1984, dar mai cu seamă locul 3 și medalie de bronz la Jocurile Olimpice din 1984, de la Los Angeles, în proba de 800 m, fac din Fița Lovin omul care a scris istorie în atletismul românesc.
Performanță „amorțită” cu... xilină
Fără îndoială, bronzul olimpic este cea mai dragă izbândă din cariera copleșitoare a Fiței Lovin. Puțină lume știe că, înaintea acelei curse, atleta gălățeană era accidentată, acuzând grave dureri la călcâi. Accidentarea putea să-i întrerupă în acel moment parcursul olimpic. Cu dârzenia și încăpățânarea binecunoscute, gălățeanca nu a renunțat, a cerut și a obținut aprobarea pentru a face infiltrații cu xilină (pentru a nu fi acuzată de doping). Cu 40 de minute înainte de semifinală, a mai făcut o anestezie. Urmarea: a intrat în cursă și a câștigat semifinala, calificându-se în finală. Unii jurnaliști prezenți la Jocurile Olimpice o considerau principala favorită a probei.
“Pleacă, Doina! Pleacă!”
Finala a fost un spectacol. Favoritele cursei erau americanca Kim Gallagher, italianca Gabriella Doria și româncele Doina Melinte și... Fița Lovin. Cursa a fost începută în forță de italiancă, dar Doina Melinte și Fița Lovin au reușit să echilibreze. Cu 200 de metri înainte de final, americanca a forțat o intrare între cele două atlete din România și a lovit-o pe Fița cu cuiele de la pantofi în genunchi, slăbindu-i astfel ritmul. Simțind că este un moment prielnic pentru desprindere, Fița Lovin i-a strigat Doinei Melinte „Pleacă!”. Doina Melinte a sprintat spre aurul olimpic, dar Fița Lovin nu i-a mai putut lua fața americancei, terminând pe locul al treilea. Bronz la Los Angeles!
Despre emoții și tactica marilor campioane
Într-un interviu ulterior, Doina Melinte avea să dezvăluie un secret dinaintea acelei curse: „La încălzire, mă aflam lângă Fița Lovin. Aveam emoții foarte mari și nu voiam ca Fița să vadă asta. Așa că, la un moment dat, i-am zis «Fița, nu te supăra, dar eu aș vrea să mă încălzesc singură.» Nu îmi doream ca Fița să simtă că am emoții!”
Fița Lovin declara, la rândul său, pentru cotidianul „Adevărul”: „Americanca s-a dus un metru în faţa mea şi nu am mai putut să o depăşesc, aşa că am terminat pe locul al treilea. Italianca era la câteva secunde de mine, cred că nici în ziua de astăzi nu ne-a iertat. Trebuie să ai tactică şi un grafic de cursă, trebuie să alergi cu cap, nu degeaba se spune «unde nu-i cap, vai de picioare»!”
Momentul retragerii
Din păcate, doi ani după Los Angeles, marea noastră campioană a fost nevoită să se retragă. Durerile au revenit, tot mai dese și tot mai grele, iar Fița Lovin a cedat și s-a retras din activitatea competițională. Avea 35 de ani și aproape 20 de ani de viață sportivă la cel mai înalt nivel!
A continuat ca antrenor, carieră în care a avut mari performanțe în continuare. Având-o ca antrenor pe Fița Lovin la CSU Galați, o altă mare atletă gălățeană, Georgeta Petrea, a devenit dublă campioană mondială de juniori, la Seul, în 1992, la 400 m garduri și 4x400 metri.
Viața de după competiții
Apoi, timp de 15 ani, Fiţa Lovin a condus sportul gălățean din calitatea de director al DJTS. Din 1991, este profesor universitar la Facultatea de Educație Fizică și Sport Galați.
Maestru al Sportului în 1979 și Maestru Emerit al Sportului în 1984, Fița Lovin a fost distinsă cu Crucea Națională Serviciul Credincios clasa I (2000) și Ordinul Meritul Sportiv clasa I (2004). Municipalitatea gălățeană și-a exprimat recunoștința prin acordarea titlului de Cetățean de Onoare.
N.R. În următorul episod al "Gloriilor sportive gălățene 1976-2026" vom continua prezentarea marilor noștri campioni din atletism. De asemenea, îi rugăm pe cei care consideră oportune observații sau comentarii despre această inițiativă să ne trimită gândurile lor pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
