* 15 persoane, dintre care trei copii, au fost aduse ieri la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi, acestea reprezentând primul lot de refugiaţi alocat ţării noastre
Sosirea primului lot de refugiaţi din Orientul Mijlociu, venit în România din Grecia, în cursul zilei de ieri, a fost aşteptată la Galaţi cu suspiciune printre membrii societăţii civile şi cu prudenţă şi discreţie din partea autorităţilor abilitate să îi păzească şi să îi cazeze.
În jurul orelor 15.00, microbuzul în care se aflau îmbarcaţi cei 15 cetăţeni străini a ajuns la Galaţi, mai precis la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, după ce în prealabil aceştia au fost preluaţi de pe aeroportul "Henri Coandă" şi au parcurs primele formalităţi de solicitare a azilului în România.
Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, printre imigranţii trimişi ieri la Galaţi s-ar număra şi trei copii minori, sosiţi cu părinţii lor. Refugiaţii ar face parte dintre persoanele identificate ca având o nevoie reală de protecţie internaţională şi nu ar fi doar persoane care să vrea cu disperare să ajungă musai într-un stat din Occident. "Grupul celor 15 persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională este compus din zece tineri şi o familie formată din părinţi şi copii minori. Aceştia au vârste cuprinse între 7 luni şi 50 de ani. Activitatea de relocare s-a derulat pe parcursul mai multor luni, perioadă în care autorităţile elene, în baza scrisorilor de intenţie transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări, au identificat persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională şi au înaintat propunerile părţii române. Acest grup a fost supus verificărilor de securitate necesare", se precizează în comunicatul dat publicităţii de Inspectoratul General pentru Imigrări.
Imediat după ce au ajuns în centrul de la Galaţi, într-un microbuz cu perdelele trase, refugiaţii au fost supuşi procedurilor de amprentare şi identificare şi vor intra într-o perioadă de acomodare, timp în care vor beneficia de cazare, trei mese pe zi, asistenţă medicală, psihologică şi juridică şi vor primi şi sume de bani. Cât timp le vor fi procesate cererile de azil (termenul legal este de şase luni), ei vor putea rămâne în centru. Dacă obţin statutul de azilanţi, primesc CNP şi paşaport şi apoi vor putea pleca oriunde în Uniunea Europeană.
Refugiaţii stau în Centru ca pe jar
Kawa Ali (29 ani) şi Behzad Salimi (27 ani) sunt din Siria şi, respectiv, Iran şi ambii stau de luni bune în Centrul de la Galaţi. Niciunul nu este mulţumit că se află în România, unde, susţin ei, procedurile greoaie îi împiedică să ajungă în ţări unde sunt de părere că le-ar fi mai bine.
"Eu am venit cu familia mea pe la Constanţa, ne-au arestat la Poarta Albă. Lor le-au dat voie să plece în Germania, iar pe mine m-au trimis aici. Eu nu vreau să stau aici, vreau cu familia mea, nu înţeleg de ce a trebuit să ne despartă. Nu vreau să mă trimită înapoi în Siria", ne-a spus, ieri, Kawa Ali, cu puţin timp înainte ca proaspătul lot de refugiaţi să intre pe poarta Centrului.
Nici Behzad Salimi nu părea foarte încântat de ce i-a oferit până acum România. "E greu aici. Ce să fac? În Iran aveam bani, dar a trebuit să fug din cauza condiţiilor politice. Aş vrea să rămân aici şi nu prea. Ce să fac? Mai aştept câteva luni, poate mi se rezolvă situaţia cu actele, nu îmi place să stau în centru", a susţinut iranianul.
Protest spontan
În timp ce microbuzul cu străini venea spre Galaţi, câţiva membri ai Partidului România Unită s-au adunat vizavi de Prefectură pentru un protest tăcut împotriva migranţilor ce urmau să sosească. "Capii ţării noastre trebuie să rezolve problema, că pe noi, chiar dacă ţipăm, cine ne aude? Ne simţim ameninţaţi, mai ales copiii noştri, care au facultăţi, stau acasă, nu au unde să lucreze, iar lor le dă mâncare, cazare şi am înţeles că şi bani. E posibil aşa ceva în ţara ta? Galaţiul e a doua Valea Jiului, mâine, poimâine, şi ei, dragă Doamne, vin la noi. De ce nu se duc la Bucureşti?", a susţinut Alexandrina Şuşma, una dintre protestatare. Micul protest s-a desfăşurat fără incidente, participanţii luându-şi pancartele după circa o jumătate de oră şi pornind cu ele într-un marş pe străzile din centrul oraşului.
