Lemacons şi Vega au restituit Consiliului Judeţului aproape 150.000 de lei, după ce, în loc de nisip, au livrat lidonit
Ancheta Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice merge însă mai departe
Constructorii Lemacons şi Vega, care, din anul 2014, se ocupă de deszăpezirea şi întreţinerea celor aproape 800 de kilometri de drum judeţean în sezonul rece, au returnat Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi suma de 140.936,54 de lei, după ce s-a descoperit că instituţia publică a plătit celor două firme sume importante pentru cantităţi de nisip contractate doar pe hârtie, în condiţiile în care în depozite a fost descoperit waylite (lidonit, un derivat din zgura metalurgică). Informaţia ne-a fost furnizată de conducerea CJ, la solicitarea „Vieţii libere”, care ne-a comunicat totodată că prejudiciul stabilit iniţial de Serviciul de Audit din cadrul instituţiei, de 203.732 de lei, a fost redus, în urma unor analize şi verificări efectuate de către o comisie pluridisciplinară, condusă de vicepreşedintele PSD Cornel Hamza. Din această structură fac parte reprezentanţi ai CJ, ai constructorilor Vega şi Lemacons şi ai SPC Elite Consulting SRL Iaşi, proiectantul care a întocmit, în 2014, caietul de sarcini pentru achiziţia serviciilor de deszăpezire.
Ce spune rezultatul expertizei
Aşa cum v-am mai informat, Consiliul Judeţului a comandat o expertiză privind compoziţia chimică şi proprietăţile tehnice ale derivatului din zgura metalurgică, la Laboratorul CCCF Bucureşti. Potrivit conducerii CJ, rezultatul este următorul: "S-a constatat că este foarte bun pentru a putea fi folosit în combinaţie cu sare ca material antiderapant. Totodată, conform Certificatului de conformitate al controlului producţiei în fabrică, emis de ICECON CERT, în data de 16.04.2014, organism de certificare valabil pentru produse pentru construcţii agregate pentru materiale nelegate sau legate hidraulic de zgură de oţelărie - waylite, pus la dispoziţie de producătorul acestui tip de material, se atestă faptul că produsul waylite este utilizat în domeniile construcţii de drumuri şi inginerie civilă. În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 289 din 17 iunie 2013 (actualizat) pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice” indicativ AND 525-2013, la punctul d) Asigurarea condiţiilor de circulaţie, se defineşte combaterea lunecuşului (poleiului) astfel: "acţiunea de răspândire de produse chimice: clorură de sodiu, clorură de calciu în stare granulară sau coluţie ori în amestec de materiale granulare (nisip, zgură, cenuşi) pentru îndepărtarea poleiului sau lunecuşului)". Prin adresa nr. 1089/12.02.2016 transmisă Consiliului Judeţului Galaţi de către SC SPC Elite Consulting SRL Iaşi, proiectantul care în anul 2014 a întocmit caietul de sarcini în vederea demarării procedurii de achiziţie de servicii privind prevenirea şi combaterea lunecuşului şi înzăpezirii pe drumurile judeţene din judeţul Galaţi, se consemnează că materialul certificat waylite poate fi folosit în combinaţie cu sare ca material antiderapant".
Chiar şi dacă derivatul din zgură „este foarte bun” în combinaţie cu sare, pentru combaterea poleiului, acest lucru nu anulează faptul că cele două firme gălăţene nu au respectat caietul de sarcini şi contractele pe care şi le-au asumat, precum şi faptul că CJ a decontat din bani publici un material existent doar pe hârtie. Dovadă că cei doi constructori au şi dat înapoi banii încasaţi. „SC Lemacons SRL a restituit Consiliului Judeţului suma de 140.936,54 de lei, conform documentelor Analiză de preţ material + transport de la furnizor în depozit şi Centralizator diferenţă de preţ, întocmit de Asocierea SC Lemacons SRL & SC Vega 93 SRL. Având în vedere etapele şi documentele mai sus enumerate, membrii comisiei constituită prin dispoziţia Preşedintelui nr.9/19.01.2016, au constatat conformitatea recuperării diferenţei de preţ dintre materialul folosit waylite şi materialul contractat - nisip”, ne-au transmis reprezentanţii CJ.
Lemacons şi Vega au scăpat de penalităţi şi dobânzi
Dacă imediat după rezultatul auditului se lua în calcul perceperea unor penalităţi şi dobânzi pentru cei doi constructori gălăţeni, comisia coordonată de vicepreşedintele Cornel Hamza a stabilit că acestea „nu sunt necesare”.
„Comisia pluridisciplinară constituită prin Dispoziţia nr. 32/16.02.2016, reunită în şedinţă de lucru în data de 18.02.2016, în prezenţa reprezentanţilor SC Lemacons SRL, SC Vega 93 SRL şi ai proiectantului SPC Elite Consulting SRL Iaşi, a discutat problema calităţii materialului waylite ca înlocuitor al nisipului, despre care proiectantul a confirmat că poate fi folosit în combinaţie cu sare ca material antiderapant, punctul de vedere fiind însuşit de toţi membrii comisiei. Totodată, comisia a discutat şi problema recuperării diferenţei de preţ a materialului folosit ca antiderapant, constatând că prestatorul de servicii a achitat integral diferenţa de plată. Comisia pluridisciplinară constituită prin Dispoziţia nr. 9/19.01.2016 prin Procesul-verbal încheiat cu ocazia întâlnirii din data de 22.02.2016, consideră că, privind dobânzile şi penalităţile aferente prejudiciului, nu sunt necesare, fiind un acord-cadru în derulare, cu atât mai mult cu cât nu s-a depăşit valoarea maximă a acestui acord. Eventualele măsuri vor fi stabilite ulterior, în concordanţă cu rezultatul anchetei organelor sesizate”, a afirmat conducerea CJ.
Reamintim că neregulile au fost descoperite de vicepreşedintele Consiliului Judeţului Marian Vicleanu (fost procuror), care, atunci când a primit sarcina de a superviza deszăpezirea în sezonul rece 2015-2016 şi de a răspunde pentru tot ce presupune această activitate, nu s-a mulţumit doar să arunce un ochi „în diagonală” în documente, ci a mers să verifice materialul existent în stoc. Aşa a descoperit că, de fapt, în loc de nisip, Consiliul Judeţului era „fericitul” deţinător al unor grămezi de waylite (unii îi spun lidonit), pentru care a mai şi plătit sute de mii de lei. Ulterior, angajaţii de la Audit ai CJ au constatat ceea ce vicepreşedintele Marian Vicleanu a reclamat.
Ancheta demarată însă de Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, cu privire la acest subiect, merge mai departe. Rămâne de văzut care va fi rezultatul acesteia.
