Imagine de la forajele executate de Louis Berger, pe malul Dunării, în luna februarie.
* Consorţiul Louis Berger a identificat şase alternative de traseu pentru subtraversarea fluviului, dar decizia finală îi va aparţine constructorului
Deşi pe 23 iunie ar trebui să fie gata prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre, prezentarea publică făcută ieri de către reprezentanţii consorţiului Louis Berger a fost destul de generală, ca să nu spunem vagă. Mona Apostol, managerul de proiect, a anunţat din start că "date foarte exacte nu vă putem oferi", ci doar o imagine de ansamblu. La prezentarea, urmată de o dezbatere a investiţiei, eveniment care a avut loc în Aula Magna a Facultăţii de Mecanică, au participat aproximativ o sută de persoane: fostul ministru al Fondurilor Europene şi, respectiv, al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, reprezentanţi ai Ambasadei SUA, ai consiliilor judeţene Brăila, Vaslui şi Tulcea, ai Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, parlamentari, consilieri locali, candidaţi, autorităţi locale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai celui academic.
La ce-au lucrat americanii
Prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre, care trebuie să fie gata la finele lunii viitoare, cuprinde: actualizarea studiului de prefezabilitate, realizarea studiilor geotehnic şi hidrologic, topografic, a anchetei origine - destinaţie, a studiului de trafic, a studiului de impact de mediu, analiza juridică a posibilităţilor de implementare a proiectului, inventarierea modalităţilor practice de finanţare a proiectului şi a disponibilităţii surselor de finanţare şi a investiţiilor.
Cea mai importantă informaţie primită ieri a fost că specialiştii consorţiului au studiat şase alternative de traseu pentru tunelul pe sub Dunăre. Posibile intrări în tunel ar putea fi în cartierul Cantemir, în zona Auchan, în locul actualului bac, pe strada Ana Ipătescu, în zona triajului CFR şi în zona Parcului Industrial. Din ce am înţeles, urmează ca traseul să fie ales de către constructor.
Nu am aflat rezultatele forajelor făcute pe malurile fluviului, dar ni s-a spus că investiţia ar putea fi executată printr-un contract de concesiune de lucrări, constructorul urmând să-şi recupereze o parte semnificativă a investiţiei din tarifele practicate pentru utilizarea tunelului.
În ceea ce priveşte finanţarea, sunt, de asemenea, tot şase opţiuni: instituţiile internaţionale financiare, băncile locale, fondurile europene, băncile internaţionale şi regionale, contribuţia de capital a investitorilor sau fonduri specializate în investiţii în infrastructură.
Monitorizare "a la Teodorovici"
Mărturisind că îl leagă mai multe lucruri de Galaţi, bunicul lui fiind din acest oraş, fostul ministru Teodorovici, senator PSD, s-a angajat că va veghea la proiect: "Le promit celor din echipa de consultanţă o monitorizare a la Teodorovici! Dacă îşi vor face treaba, cu siguranţă vom fi prieteni! Este un proiect nu doar pentru această zonă, ci pentru întreaga Europă. Dacă aveţi nevoie de sfatul meu, vă stau la dispoziţie cu mare drag! Îmi doresc foarte mult să trăiesc clipele când Galaţiul şi Brăila îşi vor da mâna, gândind unitar, pentru că zona aceasta are potenţial fantastic. Când lucrurile acesta vor sta în acest fel, Bucureştiul va avea de ce să se teamă!”, a spus Teodorovici, care a sugerat ca investiţia să fie finanţată de Banca Europeană de Investiţii.
Dezbateri aprinse
Deşi moderatorul dezbaterii, city-managerul Aurel Vlaicu, a anunţat că în sală sunt prezenţi reprezentanţi ai consiliilor judeţene Brăila şi Tulcea, cei care au luat cuvântul în dezbatere au fost senatorul buzoian Constantin Popa şi preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu. Acesta din urmă a mărturisit, cu umor, că a dat curs invitaţiei ca să le poată explica vasluienilor că „în felul acesta vor avea ieşire la mare”.
Dezbaterea s-a încins când preşedintele Patronatului IMM-urilor, Marian Filimon, a întrebat dacă investiţia are susţinerea Guvernului şi ce conexiuni rutiere va avea.
"Cu toţii vedem că lipsesc reprezentanţii Guvernului, dar au fost invitaţi. Ca să fie interesat cineva de la Guvern să pună nişte bani pentru a lega Galaţiul de orice fel de lucrare de infrastructură - autostradă, drum expres - mai întâi trebuie să fie o motivaţie, iar pentru acest lucru am pornit acest proiect”, a fost răspunsul administratorului public Aurel Vlaicu.
Ce urmează
Prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre este plătită cu 20 la sută din suma totală de 11,6 milioane de lei fără TVA, preţul cu care Louis Berger a câştigat licitaţia.
Etapa a II-a cuprinde elaborarea studiului de fezabilitate şi a studiului de oportunitate, elaborarea documentaţiilor de selecţie şi evaluare a partenerului privat, elaborarea tuturor documentaţiilor necesare accesării soluţiilor alternative de finanţare, pe baza cerinţelor finanţatorilor şi este plătită cu 30 la sută din preţ. Restul de 50 la sută va fi achitat în a treia etapă, care implică efectuarea selecţiei partenerului privat şi semnarea contractului sau asistenţă la obţinerea finanţării din fonduri publice.
Partea pragmatică a problemei este că suma de 2,5 milioane de lei, alocată în bugetul oraşului pentru subtraversare, nu acoperă decât prima etapă. Iar pentru a fi demarată a doua etapă este necesară o rectificare a bugetului, decizie care depinde de votul aleşilor locali...
