În total contrast cu supranumele actual de pol al sărăciei şi al şomajului, Galaţiul era, la început de secol XX, unul dintre cele mai mari, însemnate şi înfloritoare oraşe ale României Mari. Culmea, oraşul era încă departe de a cunoaşte dezvoltarea industrială pe care a cunoscut-o în perioada comunistă. Cu toate acestea, Galaţiul era apreciat în epocă pentru intensa activitate comercială şi diplomatică pe care o găzduia. Nu este astfel de mirare că prima linie aeriană din România a fost cea dintre Bucureşti şi Galaţi. Se întâmpla în urmă cu exact 90 ani şi decizia era luată de Direcţia Aviaţiei Civile din România.
De ce Galaţiul
“Vorbim de anul 1926, atunci când Basarabia aparţinea încă României. În acest context, Galaţiul era văzut ca un punct nodal important între Basarabia şi Muntenia. În acelaşi timp, Galaţiul era şi un important port la Dunăre. Foarte mulţi negustori străini aveau deschise afaceri aici, iar interesul acestor comercianţi era să ajungă cât mai repede la Galaţi, din diverse destinaţii. Puteau ajunge şi cu trenul sau cu vaporul, însă drumul dura mult mai mult”, a explicat jurnalista Violeta Ionescu, coautoare, alături de cercetătorul Dan Antoniu, a cărţii “Galaţi, o poveste cu aviatori” (Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2015 – n.r.).
Cu nouă zile înainte de inaugurarea primei linii aeriene interne, a avut loc primul zbor, neoficial, între Bucureşti şi Galaţi. La bordul avionului se afla primul pasager cu plată din România, un negustor brăilean, Nicolae Anninos, care în momentul acela era la Bucureşti şi se grăbea să ajungă la Galaţi pentru încheierea unei afaceri.
Galaţiul a avut aeroport timp de 35 de ani
Galaţiul a putut sta în aceeaşi companie selectă cu Bucureştiul datorită faptului că în oraşul nostru funcţiona deja de câţiva ani un aeroport civil. “Se poate spune că “actul de naştere” al Aeroportului Galaţi s-a plămădit din momentul în care Direcţia Aviaţiei Civile, care atunci depindea de Ministerul de Comunicaţii, a înaintat o cerere către Comuna (Primăria) Galaţi, în 1921, prin care solicita un teren în vederea înfiinţării acestuia. Comuna Galaţi a cedat atunci un teren din moşia Ţiglina, în suprafaţă de 108 hectare, situat în partea de vest a oraşului”, scriu Violeta Ionescu şi Dan Antoniu în lucrarea amintită. Anul următor a început construcţia unui hangar, a depozitului de benzină, a uzinei electrice şi a locuinţei comandantului. Construcţiile au durat până în 1923, iar Aeroportul Galaţi a funcţionat aici până în 1958, atunci când a fost desfiinţat, la cererea sovieticilor, şi mutat la Suceava. Aeroportul Galaţi a fost situat aproximativ pe locul actualului mall din cartierul Aviaţiei.
