* Din boicotul consilierilor care au blocat, de două ori, prin chiul, în iunie 2004, constituirea forurilor legislative ale judeţului şi municipiului, şi din alianţele făcute, singurul care a avut de câştigat a fost Eugen Durbacă * Rămâne de văzut cine va profita acum de pe urma negocierilor, alianţelor şi a boicotului
Aleşii locali şi judeţeni ai Galaţiului sunt convocaţi, astăzi, pentru a doua oară, la şedinţele de constituire ale Consiliului Local şi, respectiv Judeţean. Şi e greu de spus dacă nu se va repeta situaţia de vineri, când o parte dintre consilieri au părăsit întrunirea, blocând astfel constituirea forurilor legislative care ne vor guverna vreme de patru ani. Nu este, însă, prima oară când se întâmplă acest lucru. În urmă cu 12 ani, exact pe vremea asta (şi tot în Anul Chinezesc al Maimuţei), consiliile treceau prin aceleaşi „chinuri ale facerii” şi asta tot din cauza boicotului politic! Curios sau nu, abia la a treia strigare s-a reuşit constituirea Consiliilor Local şi Judeţean. Iar cel care a avut de câştigat din toată povestea a fost Eugen Durbacă, ales preşedinte al judeţului pentru patru ani. Pentru că aceia care nu îşi cunosc istoria sunt obligaţi să o repete, vă prezentăm astăzi ce s-a întâmplat în urmă cu 12 ani. Nu de alta, dar multe dintre personajele principale de atunci sunt protagonişti şi acum!
Hei-rup, o dată!
Aşa cum aţi putut afla din ziarul „Viaţa liberă”, atât la Consiliul Local, cât şi la Consiliul Judeţean, cei care au boicotat şedinţele au fost liberalii, Marius Stan (UNPR), ALDE – prin doi consilieri, şi cei doi aleşi independenţi. Dacă aceştia au părăsit sala lăsând întrunirea fără cvorum, în urmă cu 12 ani, în 2004, actorii boicotului politic erau consilierii PSD şi PRM. Aceştia nici nu s-au mai obosit să vină la şedinţe, ca să aibă de unde pleca.
„Şedinţa de constituire a CL Galaţi, programată pentru sâmbătă, 26 iunie 2004, nu a avut loc, din cauză că nu s-a întrunit cvorumul necesar de două treimi din numărul consilierilor aleşi. Marii absenţi ai zilei au fost consilierii locali aleşi pe listele PSD şi cei ai PRM, însă şi primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae”, relata „Viaţa liberă” acum 12 ani.
Scenariul se repetase şi la Consiliul Judeţului, unde, ca şi la Consiliul Local, fuseseră prezenţi doar consilierii PNL-PD-PUR, constituiţi într-o alianţă anti-PSD.
Liderul de atunci (şi de acum) al liberalilor declara că amânarea constituirii consiliilor “afectează grav” viaţa gălăţenilor judeţului, iar “responsabilitatea revine PSD-ului, care obstrucţionează constituirea consiliului nou ales”.
„Să fie foarte clar, noi nu încălcăm legea, ne exercităm un drept democratic. Este clar: nu s-au finalizat negocierile politice”, explica PSD absenţa în masă. Acum, autorii boicotului invocă, la fel ca PSD atunci, lipsa consultărilor politice…
Hei-rup, a doua oară
Şi în urmă cu 12 ani, la fel ca acum, a doua strigare a aleşilor a fost programată după trei zile. Şi a fost, din nou, un fiasco! În ambele foruri, au fost prezenţi doar consilierii PNL-PD-PUR, iar social-democraţii şi PRM-iştii au lipsit, nefiind întrunit cvorumul necesar pentru ca şedinţele de constituire a consiliilor să fie declarate valide.
Motivaţiile au fost aceleaşi: că absenţa consilierilor PSD şi PRM se încadrează în lege, iar negocierile nu se terminaseră.
“Suntem curioşi cu cine negociază PSD”, făceau glume liderii Alianţei PNL-PD-PUR: Victor Paul Dobre, Mircea Toader, Eugen Durbacă.
Problema era alta: „cetăţenii Galaţiului, cei care s-au dus la vot şi au pus ştampila, văd că cei pe care i-au ales se joacă de-a v-aţi ascunselea...”, titra, acum 12 ani, „Viaţa liberă”.
De frica trădărilor
Abia pe 2 iulie 2004, după două tentative eşuate, s-au constituit, în sfârşit, Consiliul Local şi cel Judeţean. Aleşii s-au certat, în toate registrele posibile, trecând cu uşurinţă, de la tonul elegant şi condescendent, la ţipete şi vorbe ca la uşa cortului. Piatra de încercare a fost, la fel ca acum, alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor CJ şi, respectiv, alegerea viceprimarilor Galaţiului.
Teama de trădare a fost atât de mare, încât s-a decis, în ambele foruri, „adaptarea” prevederilor legale conform cărora alegerea se face prin vot secret. Astfel că, în loc ca fiecare consilier să-şi ia buletinul de vot, să meargă în încăperea separată pentru a vota, pentru ca apoi să depună buletinul în urnă, s-a ales o variantă de „vot lărgit”. Buletinele de vot au fost distribuite consilierilor, aceştia au votat care la masă, care pe hol, care în încăperea specială. La CJ, cel mai controversat moment a fost când Eugen Durbacă a fost surprins, inclusiv pe caseta video a unei televiziuni, completând buletinul de vot al altui consilier. Iar liderul PSD, Dan Nica, a reacţionat imediat declarând că procedura de votare este de fapt un simulacru care contravine regulilor democraţiei.
Cert este că Eugen Durbacă a fost ales, cu 19 voturi din 35, preşedinte al CJ, iar prima sa misiune a fost de a conduce procedura de desemnare a vicepreşedinţilor, tot prin acelaşi vot secret „lărgit”: Victor Paul Dobre şi Mircea Toader.
La Consiliul Local, viceprimari au fost desemnaţi, cu câte 15 voturi din 27, Mircea Răzvan Cristea (PNL) şi Constantin Dumitriu (PUR).
Şi dacă la CL preşedinţia comisiilor de specialitate a fost împărţită între PNL, PD şi PUR, la CJ a fost amânată pentru că PSD era deja la capătul puterilor.
Şi, ca să nu pară doar simple consideraţii, aflaţi că aleşii locali şi judeţeni au fost obligaţi să reia, ulterior, alegerea viceprimarilor, a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor, după ce Instituţia prefectului a acuzat că nu s-au respectat „condiţiile de legalitate în ceea ce priveşte respectarea votului secret”.
După ce liberalii şi democraţii i-au oferit lui Eugen Durbacă preşedinţia judeţului, acesta a acţionat aşa cum ştia mai bine. În urma lui Mircea Toader, plecat la Guvern, Durbacă i-a trântit uşa în nas PD-ului şi a primit pe uşa din dos/faţă PSD. Pe cine? Pe Eugen Chebac... Cât despre viceprimarul Constantin Dumitriu, acesta a trecut de la PUR la PD, iar în decembrie 2007 a lăsat liber scaunul de viceprimar pentru a deveni europarlamentar.
Arc peste timp
Liderul PSD, Dan Nica, preşedintele ALDE, Eugen Durbacă şi şeful UNPR, Eugen Chebac, utimii doi cu mandate câştigate atât în CJ, cât şi în CL, s-au aflat, unul lângă altul, vineri, la şedinţele de constituire ale celor două foruri legislative. Între cele trei formaţiuni pe care le conduc pare să existe o alianţă – bazată pe împărţiri de funcţii şi promisiuni de locuri eligibile la alegerile parlamentare din toamnă - măcinată, însă, din interior. De Marius Stan, în cazul UNPR şi de Cristian Dima şi aliaţii lui din fostul PLR, în cazul ALDE.
Cert este că, la fel ca acum 12 ani, majoritatea în cele două consilii este foarte fragilă. CJ 2004 avea 14 consilieri - PSD, şapte - PNL, şapte - PUR, cinci - PD, doi – PRM. CJ 2016 are 15 – PSD, nouă – PNL, patru ALDE, trei – UNPR, trei - PMP şi un independent.
CL 2004 avea zece consilieri PSD, şapte – PUR, cinci – PNL, trei – PD şi două – PRM. CL 2016 are nouă consilieri PSD, şapte – PNL, patru ALDE, patru – UNPR, doi – PMP şi un independent.
Şi atunci, şi acum mizele sunt aceleaşi: posturile de preşedinte şi vicepreşedinţi CL, viceprimarii şi conducerea comisiilor de specialitate. Rămâne de văzut ce vor decide aleşii şi mai ales, în favoarea cui. Atenţie, însă, istoria se poate repeta!
