Chiar dacă nu eşti un împătimit al folclorului, tot merită să mergi, măcar într-o seară din trei, la Festivalul Internaţional "Doina Covurluiului". Asta pentru că a urmări un moment pregătit de oricare dintre ansamblurile prezente, înseamnă să arunci o privire în culisele vieţii unor oameni diferiţi de tine. Oameni care, chiar români fiind, au obiceiuri, costume şi muzică uşor altfel decât prin zona noastră. Dacă însă oaspeţii vin de pe alte continente, ceea ce poţi învăţa, în 30-45 de minute, despre o cultură cu totul diferită de a noastră, te uimeşte. Şi, să fim sinceri, nu oricând ai posibilitatea să vezi, pe viu, artişti din Extremul Orient.
Opera hakka, dansul leului, parada tobelor
Evoluţia de duminică seară a trupei taiwaneze "Ming Hwa Yuan Arts and Cultural Group" a fost, dincolo de o demonstraţie indubitabilă de profesionism şi de talent, o incursiune în credinţele religioase, legendele şi poveştile care stau la baza culturii acestui popor. Am aflat, astfel, că, în teatrul tradiţional taiwanez, rolul principal masculin dintr-o piesă este jucat de o domnişoară, că la baza tuturor dansurilor populare taiwaneze stă o formă străveche de arte marţiale, că leii sunt simboluri ale prosperităţii, fiind invocaţi şi celebraţi pentru a asigura bunăstarea casei. Am aflat că binele şi răul se înfruntă şi în poveştile lor ca şi în ale noastre, că binele, desigur, triumfă, iar umorul este folosit drept armă în confruntări, la fel cum tot o armă, în sensul propriu, de data asta, poate fi o banală scară. Evident, dacă eşti un actor profesionist taiwanez, dotat cu reale abilităţi de acrobat şi cu un antrenament temeinic. De altfel, oaspeţii noştri din Taiwan s-au pregătit până în cele mai mici detalii pentru show-ul din Galaţi: un taiwanez a învăţat româneşte, special pentru a le putea explica spectatorilor ce se întâmplă pe scenă, au tipărit pliante cu explicaţii în română şi engleză, inclusiv bannerele folosite în deschiderea şi în timpul spectacolului aveau mesaje în limba română şi numele festivalului nostru. Publicul i-a răsplătit cu aplauze la scenă deschisă şi s-a bucurat de fiecare moment, dar, evident, leii acrobaţi, alcătuiţi fiecare din doi actori extrem de puternici, au făcut deliciul audienţei, fluturând frumos din gene, stând la mângâiat şi dăruind flori - simbol al bunăstării şi norocului.
O mândruţă din Ardeal şi nişte greci din Galaţi
Momentul Ansamblului "Leleşana", din judeţul Hunedoara, a adus în faţa publicului gălăţean nunta tradiţională, cu toate momentele ei, aşa cum se desfăşura ea în zona de origine a obiceiului. Costume minunate, voci frumoase şi, mai ales, o dragoste pentru tradiţie care răzbătea din mândria fiecărui gest, din fiecare vers grăit. Oaspeţii hunedoreni ar fi meritat, însă, mai multe microfoane ambientale şi ca acestea să fi fost plasate deasupra, nu în faţa lor, pentru a fi mai bine auziţi.
Ansamblul "Olympos", al Comunităţii Greceşti din Galaţi, este binecunoscut publicului din oraşul nostru, care mereu îl întâmpină cu foarte multă căldură. Nici duminică seara nu a fost altfel, artiştii aducând pe scenă costume noi şi dansuri pline de vervă, pentru care au primit aplauzele celor prezenţi.
O nuntă de trei zile
Bulgarii din Grupul "Diado Dragoi" au umplut scena cu o veselie evidentă şi naturală, făcându-ne să râdem cu prezentarea unor obiceiuri mai puţin cunoscute, cum ar fi, de exemplu, a treia zi a nunţii sau cinstirea moaşei satului, care se petrece în fiecare an pe 21 ianuarie, zi în care bărbaţii sunt pedepsiţi dacă sunt găsiţi pe stradă, doar femeile, în frunte cu cinstita moaşă, având dreptul să se distreze, să danseze, să cânte şi să bea în acea zi. Un moment frumos, plin de căldură şi de culoare.
Seara a fost încheiată de recitalul Vioricăi Macovei, acompaniată de Ansamblul "Doina Covurluiului", artista mulţumind pentru primirea frumoasă şi prezentarea care i s-a făcut şi, evident, ridicând la joc o parte din audienţă, dar şi pe artiştii din festival, care dansau şi ei în culise.
