În acest sezon, şapte persoane şi-au pierdut viaţa, după ce s-au scăldat în Dunăre pe segmentele aferente judeţelor Galaţi şi Brăila. Autorităţile, care de cele mai multe ori duc lupte inegale cu timpul pentru salvarea victimelor sau recuperarea cadavrelor, atrag atenţia că scăldatul în zone neamenajate şi fără luarea măsurilor elementare are, în multe cazuri, consecinţe letale.
Două judeţe amplasate pe malul Dunării, o singură realitate tristă: nici Galaţiul, nici Brăila nu mai au, la acest moment, vreo plajă amenajată cu loc de scăldat corespunzător pe malul fluviului, ceea ce face ca anual apa care ar trebui să ne aducă numai beneficii, inclusiv pe plan recreativ, să îşi ia tributul de vieţi omeneşti. Şapte persoane şi-au găsit sfârşitul de la începutul sezonului cald, după ce au vrut să facă o baie în Dunăre, tentativele de bălăceală sfârşindu-se tragic pentru oameni de toate vârstele, de la copii de 12 ani, la persoane ajunse în pragul vârstei de 60 de ani. Cei mai mulţi s-au aventurat în zona Brăilei, unde, de altfel, s-a petrecut şi cea mai recentă dramă, joi, 20 iulie, de Sf. Ilie. Un copil în vârstă de 14 ani şi un tânăr în vârstă de 30 de ani au murit înghiţiţi de Dunăre, la Plaja Lipovenească - PENTRU MAI MULTE DETALII, CLICK AICI, locul unde a fost contabilizat şi cel mai mare număr de victime, respectiv trei de la începutul verii. Apele iuţi şi relieful înşelător al albiei Dunării au mai luat o viaţă la Chiscani, două la Plaja Perla şi una la Cotul Pisicii. Cauza comună şi inevitabilă, nerespectarea zonelor special amenajate pentru scăldat de oamenii care au căutat recreere şi răcoare pe malul Dunării. În şirul factorilor care mai pot determina tragedii, confirmate de altfel din cazuistica înregistrată de Poliţia Transporturi, se mai înscriu ignorarea problemelor de sănătate de către cei care s-au aventurat în Dunăre, şocul termic sau consumul de băuturi alcoolice. Un alt factor care contează şi care ţine exclusiv de liberul arbitru al fiecăruia este respectarea prevederilor legale privind echipamentul de salvare, obligatoriu la bordul ambarcaţiunilor.
Cum evităm tragediile
Cele mai multe victime ale scăldatului în Dunăre sunt copiii, aşa că o mare răspundere le revine părinţilor, care trebuie să îi supravegheze atent sau să le explice pericolul scăldatului într-o asemenea apă. Toţi cei care aleg malul fluviului sau Siretul pentru plajă sau grătar nu trebuie să uite că, oriunde s-ar duce, nu se vor afla pe o plajă amenajată sau supravegheată cu personal specializat de salvare. Fluviul are adâncime de peste 20 de metri chiar şi în condiţii de secetă, curenţii sunt puternici, iar locurile de acces pe unde ar putea ajunge rapid echipajele de intervenţie sunt fie puţine, fie inexistente.
