Opt milioane de euro intră în PARCUL DE SOFT. Finanţări câştigate de membrii clusterului ”Dunărea de Jos”

Opt milioane de euro intră în PARCUL DE SOFT. Finanţări câştigate de membrii clusterului ”Dunărea de Jos”
În imagine, Cătălin Aramă
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

 Proiectele scrise de 11 companii cu "domiciliul" în Parcul de Tehnologia Informaţiei din Galaţi vor primi finanţări de până la 800.000 de euro fiecare, pentru crearea unor produse hardware şi software "made in Galaţi", care apoi vor fi comercializate.

Un program de finanţări europene adresat membrilor clusterelor a stârnit un interes foarte mare printre firmele care compun clusterul IT&C "Dunărea de Jos" din Parcul de Soft Galaţi. A fost, totodată, o oportunitate de promova câteva start-up-uri locale, dar şi de a atrage firme mari din Bucureşti ca parteneri, pentru că parteneriatul aducea puncte în plus. 13 proiecte s-au scris pe clusterul de la Galaţi, din care 11 au fost desemnate câştigătoare. Unitatea de management a clusterului este Parcul de Soft, acesta având rol de coordonare, consiliere şi consultanţă în toate proiectele.

Prima dată când sunt finanţate şi salariile

"O condiţie de eligibilitate a fost ca produsul să fie unul creativ, ceea ce înseamnă că, la finalul implementării acestor proiecte, vom avea un număr de produse care vor trebui vândute în piaţă. Acum, componenta de cercetare-dezvoltare a dat, pentru prima dată, posibilitatea în proiecte pe Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 să fie finanţate salarii, ceea ce e un lucru fantastic, dar şi logic. Fiecare proiect va avea un indicator economic ce va fi monitorizat, asta înseamnă că aceste produse made in Galaţi, pentru că vor fi făcute aici, vor avea o viaţă, vor fi vândute", spune Cătălin Aramă, directorul Parcului de Tehnologia Informaţiei şi managerul clusterului IT&C "Dunărea de Jos".

Cele mai multe dintre produsele create prin aceste proiecte vor fi mixte - hard şi soft. Foarte multe ating zona de Internet of Things (IoT), noţiune care cunoaşte o adevărată explozie în clipa de faţă. "Noţiunea de Internet of Things înseamnă conectivitate, a aduna date de la tot felul de senzori, de echipamente, înseamnă achiziţiile de date de la periferice. Şi e o nebunie, s-au inventat şi şosete cu IP, ca să vadă cât mergi. Se spune că, în 2020, vor fi peste 25 de miliarde de echipamente conectate la internet şi care vor trimite date. De aceea apare acum şi noţiunea de "big data". Lucrurile evoluează spectaculos", afirmă Cătălin Aramă.

Senzori şi drone pentru agricultură

Două dintre proiectele câştigătoare din parcul de Soft Galaţi vizează folosirea senzorilor în agricultură. "Unul dintre proiecte este pe zona de sere, altul pe viticultură. Se adună date de la senzori în timp real, se fac analize şi "patternuri" ale situaţiei la un moment dat şi se iau decizii. Dacă senzorul spune că umiditatea a scăzut cu atât în sola X şi planta nu se simte bine, porneşte irigatul. Se fac astfel şi economii, irigi când trebuie. În zona de viticultură, se face până şi analiza imaginii, pentru că foarte multe boli ale culturilor se pot descoperi dacă faci cu drona, de sus, analiză de imagine. Sunt imagini cu mulţi megapixeli, foarte fidele, prin care se poate vedea dacă planta suferă sau dacă are dăunători... Acestea sunt exemple de proiecte din zona IoT", continuă directorul Parcului de Soft din Galaţi.

Peste 50 de locuri de muncă

Valoarea finanţărilor câştigate este de aproximativ 800.000 de euro pe fiecare proiect. Per total, aceste 11 proiecte aprobate au cumulat un buget de aproximativ 8 milioane de euro, pentru următorii doi ani. Conform lui Cătălin Aramă, "banii aceştia vor fi bugetele care se vor consuma în clădirea asta, de către companii private. Banii se vor duce în achiziţii de echipamente, tehnică de calcul, achiziţii de know-how, brevete şi, probabil, cea mai mare parte, se va duce în salarii. Proiectele cumulează 50-60 de locuri de muncă".

Goana după specialişti IT

Ţinând cont de succesul proiectelor scrise şi câştigate la Galaţi, o provocare neaşteptată o reprezintă goana după personal specializat, mai spune Cătălin Aramă. "Avem probleme, trebuie să o recunoaştem. În clipa de faţă, companiile nu găsesc personalul specializat pe care îl aşteptau. Eu sper că vor fi locuri de muncă noi şi că va fi cât mai puţin head-hunting privind la curtea vecinului. Am discutat cu universităţile, cu studenţii, am încercat să dăm de urma absolvenţilor, e plină universitatea cu afişe ale companiilor din parc. Contractele de finanţare semnate au intrat pe un grafic de implementare, deci lucrurile au început să se mişte, de aici apare presiunea aceasta de a găsi specialişti. Dar eu sunt optimist. Mă gândesc inclusiv la a atrage forţă de muncă din judeţele învecinate şi poate reuşim să aducem oamenii înapoi acasă. Acum au de ce să se întoarcă, pentru că salariile sunt competitive, sunt la nivelul celor din Bucureşti".

Citit 4901 ori Ultima modificare Duminică, 11 Iunie 2023 20:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.