Începând de astăzi, 7 octombrie 2017, gălăţenii care vor străbate platforma betonată dintre blocurile D14 şi D16 de pe strada Oţelarilor, fie şi doar ca să ducă gunoiul la punctul gospodăresc amenajat acolo, vor şti că, sub picioarele lor, se află un monument istoric de importanţă locală: Cavoul Roman. Comunitatea „Curăţăm Galaţiul” a montat, astăzi, pe bordură, o plăcuţă indicatoare, în cadrul acţiunii "Punem monumentul "Cavoului Roman" pe harta Galaţiului!", eveniment iniţiat pe Facebook.
Aproximativ 20 de gălăţeni, membri ai grupului de implicare civică, fondat în urmă cu un an "Curăţăm Galaţiul" - care are la activ mai multe acţiuni cu caracter social, umanitar şi civic - au înfruntat ploaia şi frigul pentru a atrage atenţia autorităţilor asupra monumentului pe care până acum l-au ignorat.
Ca o stranie coincidenţă, în clipa în care inimoşii gălăţeni „Curăţăm Galaţiul” – al cărei moto este „Curăţăm atât gunoaiele de pe jos cât şi gunoaiele din fotolii” - au ajuns în parcare şi încercau să stabilească locul cel mai potrivit pentru a monta plăcuţa, la punctul gospodăresc de gunoi a venit maşina Ecosal pentru a goli pubelele.
„Scopul acţiunii de azi este, în primul rând, o dojană adresată autorităţilor din Galaţi care, zeci de ani, au ignorat acest monument care nu e doar vechi, ci dovedeşte continuitatea romană în această zonă. Nu ştiu dacă în toată întâmplarea de azi simţiţi, oarecum, penibilul situaţiei: Noi ne-am întâlnit aici ca să punem o plăcuţă e informare, şi a trebuit să o punem pe jos! Nu există nimic altceva, pe platforma betonată, în afară de pubelele de gunoi, care să spună că dedesubt ar fi ceva care are o valoare pentru oraşul Galaţi. Ne dorim ca plăcuţa să fie acolo până în ziua în care autorităţile o vor înlocui cu ceva mai bun şi mai frumos. Noi cerem doar să nu mai fie ignorat! Galaţiul are rădăcini, are istorie! Iar rădăcinile şi istoria sunt aici, în pământ, trebuie doar să le scoatem la suprafaţă! Să nu mai punem gunoi deasupra”, ne-a declarat Marian Dumitru.
Pentru a face plăcuţele Comunitatea Curăţăm Galaţiul a apelat la prieteni şi cunoştinţe. Pentru că au rămas cu o plăcuţă de rezervă, realizată de o sculptoriţă în metal de la Câmpina, organizatorii acţiunii se gândesc să i-o dăruiască Primăriei: „Suntem un judeţ sărac, autorităţile nu au bani, nu au de unde să facă nici măcar o plăcuţă din aluminiu, de aceea vrem să le-o facem cadou”, a spus Marian Dumitru.
Participanţii au avut parte şi de o lecţie de istorie oferită de Luchian Melnic.
Lângă plăcuţa de informare au fost aşternute flori şi un tricolor.
Povestea Cavoului Roman
„Cavoul Roman a fost descoperit în decembrie 1974, la o lună după apariţia Legii conservării patrimoniului dată de Ceauşescu”, declara profesorul Mihalache Brudiu în ianuarie 2011, în ziarul „Viaţa liberă”.
„Un astfel de cavou roman s-a mai găsit la Constanţa, la sfârşitul secolului XIX. Între 1969 şi 1972 am beneficiat de Bursa academiei pentru doctorat, iar când am prezentat la Bucureşti lucrarea cu toate datele despre Cavoul roman descoperit la Galaţi, directorul Emil Condurache, şeful comisiei de avizare din cadrul Comisiei Monumentelor Istorice, a spus: dacă se găsesc din astea 100 în Dobrogea sunt la ele acasă, împreună nu au câtă valoare are acesta, care e singurul la nord de Dunăre. În perioada respectivă, la începutul secolului IV, avusese loc revirimentul stăpânirii romane la Nordul Dunării, în vremea lui Constantin cel Mare, care a ocupat partea de sud a Munteniei. În sudul Moldovei sunt doar două mărturii ale acestui reviriment: temelia unui turn în plan pentagonal, care s-a descoperit la Bărboşi, Tirighina, datat cu monede, în secolul al IV-lea şi acest cavou. Iată, aşadar, doi pivoţi ai stăpânirii romane la nordul Dunării, la 40-50 de ani de la retragerea lui Aurelian. Se dovedeşte astfel prelungirea procesului de romanizare şi chiar faptul că încreştinarea acestui spaţiu a venit tocmai în perioada când creştinismul devenise, în timpul lui Constantin cel Mare, religie de stat. Aici se conjugă o serie de factori din istoria acestui spaţiu Schengen al antichităţii care a fost Imperiul Roman ce nu avea hotare, iar noi, bucăţica aceasta de Moldovă, până la Valul Tuluceşti – Traian, facem parte din acest spaţiu Schengen al antichităţii”, declara reputatul profesor pentru ziarul „Viaţa liberă”, la începutul anului 2011.
În volumul II din Istoria Românilor publicată de Academia Română, la Editura Enciclopedică, se consemnează: „Dintre complexele funerare deosebite se impune a fi menţionat Cavoul roman din sec.III-IV, descoperit în Cartierul Dunărea din Galaţi. Este datat astfel pentru că din secolul III provin cărămizile ştampilate găsite în bolta distrusă de excavator: am recuperat cel mai mare număr de tegule romane ştampilate, făcute de unitatea de marină militară romană din perioada anterioară lui Traian, Classis Flavia Moesica”, sublinia Mihalache Brudiu.
