NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi
Ultimul ham(!) (către Ion Emil Batog, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 10 Mai 2017
!cuvintele mele pe cine regretă/ când lumea dansează în raiuri precare/ şi-şi scrie iubirea măruntă, cu cretă,/ pe ziduri, pe zgomot, pe ape murdare?// !pe cine înalţă cuvintele mele/ când lumea petrece în iaduri şi-şi strigă/ copiii să urle, să scuipe la stele, să-şi târâie dorul prin beznă şi frică?//…
Mă duc la tine (contra/septic tangou)
Scris de Ion Zimbru Joi, 11 Mai 2017
Mă duc la tine, doamnă Du,/ chiar dacă pleci şi nici nu-ţi pasă că te aştept şi că ascult/ cum cad gutuile pe casă! Mă duc la tine şi te-ntorc/ din toate drumurile tale, să stai Acolo, când voi fi/ clopot Iubirii catedrale! Mă duc la tine şi încerc/ în…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Publicitate (către domnul Du)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 12 Mai 2017
Domnule Du, jur pe cuvânt,/ chiar dacă tu poţi spune Nu: în seara asta sunt viteaz,/ vin să o fur pe doamna Du! Nu te-ntrista, stai liniştit,/ nu-ţi pune ghetele pe dos: vin cu măslin, vin şi cu vin,/ şi am s-o fur foarte frumos! Să nu mă bagi în…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Simfonia X (pastel extemporal pentru Tereza şi Gianpetro din Lissone, Italia, cititori de VL)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 13 Mai 2017
Tu vezi cum păsările-n zbor,/ ca nişte cruci, se pierd în zare, parcă se duc spre-un veci de veci/ plin cu seminţe şi cuibare?! Se duc şi se întorc mereu,/ să ne descânte, să ne-ncânte cu viersul bine-cuvântat,/ chiar dac-au aripile frânte! Chiar dacă n-au ce da la pui,/ n-ai…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Bunicul (pentru bătrânul subliniat în "Divina Tragedia" din ziarul de ieri)
Scris de Ion Zimbru Luni, 15 Mai 2017
Bunicul meu cânta la frunză/ şi o dădea (frumos) la cai!... apoi, ce fel de cavalcadă/ se auzea pe dealuri: hai! Fuma ţigări (fără oprire,/ mahorcă sănătoasă)... Blând, se răţoia la cai, pe vale.../ dar nu-i bătea din când în când! Umbla regeşte prin ogradă,/ atent la Marele Nimic!... ’tu-i…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Îngropaţi de vii (verosimil tangou)
Scris de Ion Zimbru Marți, 16 Mai 2017
Şi totuşi se întâmplă, chiar dacă nu poţi crede:/ auzi şi vezi, pui mâna şi-ajuţi pe îndelete,/ faci lacrimi de-ntristare, oftezi, suspini, regreţi,/ eşti gata să-ţi dai viaţa cu capul de pereţi!// Te rogi la milostivul şi bunul şi înaltul,/ să le gătească drumul, osânda, frigul, caldul/ şi locul, după…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Continuare (nimic în plus)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 17 Mai 2017
Maică bătrână...să mă ierţi/ că te-am lăsat (aproape toată viaţa matale-n lung şi-n lat)/ pe dealul Zimbrului, mirată şi singură, şi cu mult drag/ şi dor trimis la fiecare plecat spre zări, că te-am lăsat/ cu Ţara-n suflet şi-n spinare, cu sapa-sceptru, dar şi cruce,/ şi cu biserica de mână!...…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Ultima galeră (în memoria prozatorului Marin Preda, plecat la „întâlnirea din pământuri”)
Scris de Ion Zimbru Joi, 18 Mai 2017
(Ne)nuntit cu poezia/ şi abia tangent la sferă, mi s-a înfrunzit securea/ când am vrut să tai catargul, şi m-am drăgostit (zadarnic)/ tot de-a lungul şi de-a largul, şi-am rămas Uliye ultim,/ sclav pe ultima galeră! Câte esturi dinspre vesturi,/ câte suduri dinspre norduri mi-au adus doar furtunare/ şi în…
Perfecto/cardiogramă (printre salcâmi)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 19 Mai 2017
Chiar astăzi, dimineaţă, au înflorit salcâmii!... privindu-i cum rimează, ziceam: stăpâne, ale cui sunt aceste haruri ce ştiu a pogorî?...mi-i aşa de dor...şi-mi vine să merg numai la vale! Chiar astăzi, dimineaţă, cu sufletu-n vibrare, cu ochii pe fereastră, spre larguri abisale, cu inima crescută cât carul tău cel mare...…
Un pustiu de bine (către Costică Munteanu, Elena Oricare, etc...La mulţi ani!
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 20 Mai 2017
De-atâta timp plătesc tribut/ eternităţii aparente, dar n-am nici un folos...şi cred/ că nici măria-sa nu are, şi văd că-mi pune (fără rost)/ piedici şi zbenghiuri şi accente, să mă ferească de priviri/ viclene, acre sau amare, să nu cumva vrun papugiu,/ vrun pui de lele sau vrun mache trimis…
Excurs pe calul popii (panoptic transcendental)
Scris de Ion Zimbru Luni, 22 Mai 2017
Ne suim pe calul popii/ şi plecăm hăt-hăt departe, tocmai unde...tocmai unde/ nici o viaţă n-are moarte, nici o moarte n-are viaţă.../ şi le dăm amândurora din vremelnicia noastră,/ poate vede Aurora şi ne toarnă-n ochi şi-n suflet/ doar lumină ne-ncepută, gata de pornire-n zarea/ dulce, acră, blândă, crudă! Calul…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" În fiecare zi (cu tot respectul, către Zoia Gianpetro, cititor de poezie, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Luni, 29 Mai 2017
Cu ochii pe zare, taman lângă cer,/ se duc să aducă iertare şi pâine şi vorbe de duh/ şi apă şi rugă! Se duc şi se-ntorc tocmai seara, târziu,/ cu traistele pline, cu sufletul plin şi cu gândul mereu/ la tine, la mine, la el şi la ea şi la…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” Expectativă (exemplu de model, către domnul Ghiţă Nazare, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Marți, 30 Mai 2017
Stă la marginea (s)clipirii/ şi mă trece pe Răboj... parc-aş fi un fel de Marfă/ la cheremul nu ştiu Cărui jur-călău cu halebardă,/ bucuros, Întreg la Minte, jinduind să treacă Timpul,/ să mă-nclin şi să mă nărui! Stă şi ziua, stă şi noaptea.../ e-un Exemplu de Model: monument al (Ne)Răbdării,/…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Eliberare (ultima certitudine)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 31 Mai 2017
Aceasta e o capcană frumoasă, dar şi urâtă: toată lumea poate să plângă, dar să şi râdă! Aceasta e o capcană lungă, dar şi scurtă: toată lumea încremeneşte, dar şi zburdă! Aceasta e o capcană dulce, dar şi amară! toată lumea se târăşte, dar şi zboară: Aceasta e o capcană…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Marele Nins (poem pentru pian şi vioară, în schepsis major)
Scris de Ion Zimbru Joi, 01 Iunie 2017
degete lungi smulg rădăcina tăcerii/ nasc şi renasc aripi ascunse în clape/ zboruri încep despovărate de taine/ marele nins unic atât de aproape! marmore lungi parcă încep să învie/ dintr-un adânc plin cu atâtea secrete/ şi mă cuprind braţele lor luminoase/ fără cusur fără preget şi regrete! parcă mă-nalţ dincolo…
Domnul s-o aibă în pază! (epitalam)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 02 Iunie 2017
Începe un clopot să bată/ a mire plecat după nuntă... în urma-i se vede mireasa-n/ (s)clipirea-i acea muribundă! Cum poate un mire să plece/ când curge atâta mirare din luna oprită pe dealuri,/ să afle cum, care pe care? Cum poate un mire să uite/ cuvântul cel dat să-ntrupeze un…
Zece la Purtare (certificat de calitate)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 03 Iunie 2017
Stau încolo şi mă uit încet/ la Maria foarte domnişoară, cum îşi zvârle ochii spre Poet/ şi întinde rufele pe sfoară! Îi trimit (pe visuri şi pe drum)/ ce înseamnă Zece la Purtare a Nu(mă)Uitării pân-acum,/ când steluţa-mi pâlpâie şi moare! Îi trimit (pe păsări şi pe vânt)/ vorbe cât…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Târziu mai Devreme (o menire)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 07 Iunie 2017
într-un târziu iau ce-a rămas mai devreme,/ foarte puţin, sfânt...şi mă rog să-mi ajungă/ până-n hotar, unde trecutul mă teme/ cu-n viitor trist cât e moartea de lungă! n-am încotro...n-am decât drumul pe care/ cred că tu-l ştii de la facerea lumii, marie!.../ merg, e târziu...parcă am plumb la picioare,/…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Exclusivitate (!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 09 Iunie 2017
Când am ajuns, Ea nu era Acolo!.../ nimeni n-a vrut să-mi spună unde este!.../ şi am strigat-o, dar am auzit/ un râs şi-un plâns din Adâncimi Celeste! Nu-i râsul Ei! nu-i plânsul Ei! – mi-am zis – / Ea n-are cum să ştie şi să poată/ ce-nseamnă bun şi rău,…
Una plus unu fac doi (invitaţie la fals)
Scris de Ion Zimbru Luni, 26 Iunie 2017
!vino să bem o cafea împreună/ şi apoi să-ţi ghicesc în cafea: eşti o femeie cu inimă bună,/ mai bună ca inima mea! !vino să bem nişte sânge de vie/ şi apoi să cântăm printre vii: ave marie, doar ave marie.../ ce lună în ochii pustii! !vino şi spune-mi măcar…
Grădină şi ogradă (nişte începuturi)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 30 Iunie 2017
Am fost la mama...(şade lângă tata).../ mi-au spus să stau cuminte şi încet,/ mi-au spus că Veşnicia este gata/ să-nceapă steaua altui Nazareth! Am fost la tata...(şade lângă mama).../ aşteptători şi blânzi ca doi plecaţi/ să-nceapă alt "si vis amari, ama".../ printre ne/muritori emcepătraţi! Am fost să-nflăcărez o lumânare/ înaltă…
Convorbiri literare (ultimul strigăt)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 01 Iulie 2017
Din ce în ce mai singur, poetul alunecă în braţele nopţii/ şi se înveleşte cu manuscrise! Din ce în ce mai singur, poetul se visează îmbrăcat/ cu hainele de mire al memoriei! Din ce în ce mai singur, poetul încetineşte pasul şi caută/ convorbiri literare cu morţii! Din ce în…
Amintire de Iarnă (pastel)
Scris de Ion Zimbru Luni, 03 Iulie 2017
Această legendă începe acum,/ aici, fără teamă, pe Dealul Mirării sub care s-a dus/ preabuna mea Mamă! S-a dus într-o iarnă, de Sfântul Ioan,/ frumos, pe costişă... din Cer, demiurgul cel rău trimitea/ privire piezişă şi parcă un fel de Uitare-ncepea/ încet să s-aştearnă zălog Simfoniei în Alb, că aşa-i/…
Iasomie (dosarele Z)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 05 August 2017
dumnezeule... ce frumoasă eşti! mulţumită ţie m-am vindecat de toate bolile din lume, şi sunt foarte sănătos şi curat! dumnezeule... ce departe eşti! vreau să te văd!... mulţumită ţie am să-ţi înfloresc, la primăvară, un hectar cu iasomie! dumnezeule... ce aproape nu eşti! mă doare mai tare ca o rană…
