NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Moto: "Bună seara, Vreme de Plecare/n-adâncimea crinului Înalt/până în cealaltă Depărtare,/până n-începutul Celălalt!" (Iolanda Cremene) Bună dimineaţa, Vreme de Păstratlinişte spre minus, linişte spre plus,de cerut iertare, pâine şi curatblidului din care a mâncat Iisus!Bună dimineaţa, Vreme de Lăsatsuflet pe altarul unde-a curs (atunci)sânge din lumină şi din predicatinfinituri scurte,…

închide ochii, uită-te în spate: totu-i nimic – nimic nu se deschide – toarnă-ţi nisip în pâlnia clipirii – şi nu mai lăcrăma la piramide! deschide ochii, uită-te în clipă – în ceastă clipă – unde veşniciei îi dai lumină şi îi iei lumină – şi vezi deşertăciunea cât de…

Moto: „tot mai adânc, tot mai adânc/ îndes iluzii în oblânc, tot mai târziu şi mai la deal:/ cruce şi linişte şi cal!// Şi mai demult, tot mai demult/ mă tot gătesc de început:/ eram pe unde nici n-am fost,/ ştiu toată moartea pe de rost!” – [IOLANDA CREMENE] aud…

Cu mâinile prin luturi de oale şi de casă, cu ochii dinspre zare, tocmai luându-şi sama, cu glasul din/spre cântec, senină şi frumoasă... mi-a spus întotdeauna: si vis amari, ama! Desigur, nu e vreme de „alt fel”, nu e vreme de „nu”, de „mai încolo”, de „ce”, de „nu se…

Face frumos, dar face şi urât: n-auzi nimic, nu ştii că (nu) se face - şi te trezeşti cu inima la gât, cu pacea-n sfadă şi cu sfada-n pace! Ea-i golul plin cu tine şi cu toţi ne/norociţii poftelor divine, ea dă-nceputuri şi sfârşiri la roţi - şi nu mai…

Fără aceste cuvinte nu aş fi putut spune despre minciuna din rai şi adevărul din iad, despre cea mai frumoasă poveste de dragoste descoperită în trenul de Bârlad! Fără aceste cuvinte nu aş fi putut spune nimic, nimănui, nici o dată (şi nici alte dăţi) că trenul de Bârlad nu…

mi-i dor de MAMA cum nu mi-a mai fost, ori cum mi-a fost din/totdeauna, poate-i mai bine să-nvăţ moartea pe de rost şi să mă duc plângând, să-i spun şi TATEI că ŢĂRNA lor CURATĂ a rămas ACOLO, pe un DEAL şi pe o VALE, într-un CĂTUN tăcut şi într-un…

mă amăgeşte-al mării marmorean murmur când cântul de sirene nu ştie să mai tacă şi mă-nfioară cu-arfa lor mătăsoasă, dacă ştiu să le-ascult melosul indiferent şi pur !!! şi pur mă ştie-n pururi, de când am înţeles ce se ascunde n-umbra înaltelor abisuri ale răbdării celor care-au făcut din visuri…

nu am mai plâns de multă vreme - de când m-a dat mama afară din pântec şi auzeam cum absenţa îşi drege glasul să mă cheme într-o lume cu verdeaţă şi cântec !!! până acum am trăit cu ochii uscaţi, însă astăzi toate lacrămile trecutului au dat năvală când am…

tata măsoară drumul pân-acasă cu lumânarea ochilor de lup - lemne de foc întârziat apasă înspre genunchi clavicule de cub în urma lui pădurea se descalţă, cu tot cu lupi s-apropie de sat - scade lungimea firului de aţă şi creşte frunza lemnului tăiat curând n-o să mai vină dimineaţă…

Mi-am amanetat viitorul pentru dumneata, să ai cu ce ajunge cât mai aproape de sufletul meu - astfel m-a învăţat mama: să fiu păsător, să nu mă comport ca un derbedeu, să nu te las singură şi departe, printre nemuritori netrebnici, fără viaţă şi fără carte! Uite-aşa am rămas fără…

visez lovitură de stat...şi apoi/ mă culc pe tânjală – eu sunt un pasiv, un pacific, nu am/ pe nimeni vro boală, nu port nimănuia vro pică, nu ştiu/ de ură şi sfadă, nu gâdil fitilul, nu iau din context,/ las lumea să creadă că văd cum s-aude pe lung…