Am să te aştept! Cum să nu te aştept? Am să mă aflu acolo! Sub felinarul acela afumat am să mă aflu şi am să te aştept! Cred că n-ai să mă păcăleşti şi de data asta! Ştiu, eşti o păcălitoare frumoasă, râvnită, pândită, fascinantă! Eşti cântată şi descântată! Eşti sperare şi disperare!  Nu cred că există vrun muritor care să nu te fi visat măcar o dată! Care să nu te fi rugat să-i pui o vorbă bună la Cel de Sus! Că tu eşti apropiata Lui, a celui car ...

  DIN ABSTRACT GENUIN SPRE CONCRET ÎNCÂLCIT - lunecare de sens, mâzgălire de nimb, dor de visul rămas singur, în(măr)murit într-un timp fără loc, într-un loc fără timp!!! „da” începe urât şi sfârşeşte urât, „nu” începe „frumos” şi sfârşeşte „frumos”, se de/scrie „atât”, se citeşte „atât” - nici un dram de „curat”, „tihnitor”, „adâncos”!!! orice „spus” este-n gol, lăcrămarea e-(n) van, e-n deşert cest „acum” aprioric ...

Din colecția "Cele mai frumoase cvasi/bulevardiere poezii rămase tablou" Frumoase, fantomatice şi lungi,/ cu dinadins şi dor să mă cuprindă, aşa, să nu mi-ajungă niciodată/ - lacom naiv şi simplu crai de ghindă - fiindc-am smuls iubirii şi am pus/ idei pătrate în cutii rotunde, am dat cu vânt mereu în timpul morii/ care sfărâmă tot şi mă ascunde! Și-am schingiuit încet, fără cusur,/ idei rotunde în cutii pătrate, şi regilor le-am scos din plictiseală/ regine de i ...

Despre Ţara din Patria noastră s-au spus şi s-au scris foarte multe minciuni, una mai gogonată decât alta! A fost lăudată când trebuia pusă la colţul istoriei! Când trebuia laureată, a fost pedepsită cu bârfa şi insulta şi sudalma de către tot felul de „responsabili” cu ţurca şi zaiafeturile prin diverse cuibare cu viespi, şacali şi crocodili! Care mai de care „observator” european ori american s-a străduit şi s-a grăbit să-i pună etichete, s-o tragă de moţ ş ...

!!! nu am mai plâns de multă vreme -de când m-a dat mama afară din pântecşi auzeam cum absenţa îşi drege glasulsă mă cheme într-o lume cu verdeaţă şi cântec!!!!!! până acum am trăit cu ochii uscaţi,însă astăzi toate lacrămile trecutului au dat năvalăcând am ajuns şi am văzut cum staţiîn cimitir ca-ntr-un costum de gală!!!!!! la rădăcina teiului de lângă morminteam lăsat plânsul meu atâta de mult şi atâta de târziu,dar purificat printre atâtea şi atâte ...

Acasă, la Profesorul meu de Linişte, toată Ograda mă ia în braţe şi mă duce în toată Grădina lui Dumnezeu! Delicat şi persuasiv şi hotărâtor, Profesorul şterge virgula dintre mine şi el! El este un Subiect! Eu sunt un Predicat! Acasă, tot la Profesorul meu de Linişte, toată Grădina mă ia în spinare şi mă azvârle în toată Ograda lui Dumnezeu! Subiectul toarnă „lacrima christi” în două ulcele din lut „Omar Khayyam”! Eu îl declin! El mă conjugă! Parcă sunt ...

!!! umblu prin Absenţă, tac şi vreau/ să întreb de unde până unde ţine... să întreb de ce s-a dus/ timpul Viitor... cine pătrunde într-acest Adânc molipsitor/ pentru cei Înalţi, să ne aducă sensul Poeziei înapoi,/ printre condamnaţi la falsă rugă, printre osândiţi la visuri goale,/ printre sfinte flăcări haimanale!!! !!! umblu... şi întreb din om în om/ cu Prezentul plictisit în gheare - toţi-s trişti şi speriaţi... şi fug/ înspre Sine... nimănui nu-i pare c� ...

Acasă, la Profesorul meu de Linişte, toată Ograda mă ia în braţe şi mă duce în toată Grădina lui Dumnezeu! Delicat şi persuasiv şi hotărâtor, Profesorul şterge virgula dintre mine şi el! El este un Subiect! Eu sunt un Predicat! Acasă, tot la Profesorul meu de Linişte, toată Grădina mă ia în spinare şi mă azvârle în toată Ograda lui Dumnezeu! Subiectul toarnă „lacrima christi” în două ulcele din lut „Omar Khayyam”! Eu îl declin! El mă conjugă! Parcă sunt ...

!!! umblu prin Absenţă, tac şi vreau/ să întreb de unde până unde ţine... să întreb de ce s-a dus/ timpul Viitor... cine pătrunde într-acest Adânc molipsitor/ pentru cei Înalţi, să ne aducă sensul Poeziei înapoi,/ printre condamnaţi la falsă rugă, printre osândiţi la visuri goale,/ printre sfinte flăcări haimanale!!! !!! umblu... şi întreb din om în om/ cu Prezentul plictisit în gheare - toţi-s trişti şi speriaţi... şi fug/ înspre Sine... nimănui nu-i pare c� ...

Doamna mea ne(mai)văzută Livadă, te rog să mă ierţi pentru că nu ţi-am scris de mult! Nu ţi-am mai scris nu fiindcă nu mai am cerneală sau cretă sau creion sau maculator sau ţărnă pe jos sau omăt în grădină, ci fiindcă mi-a fost ruşine! E uşor de presupus şi la fel de uşor de înţeles de ce-mi este aşa de ruşine! Cum să nu-mi crape obrazul când ştiu şi ştii că m-ai prins la borcanul cu dulceaţă de gutui? şi cum mâncam cu lăcomie... şi mai puneam şi-n buzun ...