În urmă cu nouă luni, chiriaşii blocurilor Agrogal veneau la şedinţa Consiliului Local pentru a reclama că li s-a tăiat apa şi energia electrică, că nu pot trăi în asemenea condiţii, şi cereau sprijinul autorităţilor. În timpul scurs de atunci, ultimii chiriaşi rămaşi acolo s-au învăţat să supravieţuiască şi fără apă, şi fără energie electrică, şi fără gaze, înconjuraţi de ruine, bălării, gunoaie şi câini hămesiţi.
"Unde s-a văzut în lumea asta să laşi oamenii fără apă?", "Nu are voie să se taie lumina şi apa!", "Îmi pare rău că am votat numai PSD din ’90 şi până acum! Mâine, vin cu o sticlă de benzină la Monumentul Eroilor şi îmi dau foc!", "Mie Primăria să-mi dea casă acum, că mă evacuează!", aşa vociferau, pe 31 mai 2017, în şedinţa Consiliului Local, chiriaşii blocurilor Agrogal. L-au înconjurat pe primarul Ionuţ Pucheanu şi i-au cerut sprijinul. "Ce-ar fi dacă, pe piaţa liberă a apartamentelor din Galaţi, toţi chiriaşii care se ceartă cu proprietarul ar veni la Primărie? Este un raport privat, pe care-l aveţi cu un nou proprietar care a achiziţionat un bun. Nu sunt nici eu, nici dumneavoastră în măsură să spun dacă este legal sau ilegal. Justiţia se va pronunţa. În momentul de faţă, hârtiile pe care le deţine arată că este proprietar, deci are voie să dispună cum doreşte de propriul bun. Nu are cum să vină Primăria să vă dea energie! Singurul lucru pe care Primăria îl poate face este să trimită o cisternă care să vă alimenteze cu apă potabilă", le-a spus primarul Ionuţ Pucheanu chiriaşilor, în şedinţa Consiliului Local.
Pe 1 martie 2018, când am ajuns din nou în peisajul dezolant al fostului cartier, ne aşteptam să nu găsim pe nimeni. Spre mirarea noastră, în faţa unuia dintre blocurile ce păreau părăsite, un bărbat în vârstă îşi făcea de lucru pe lângă o maşină veche. "Chiriaş am fost! Am rămas aici! Unde să mă duc acum, la etatea asta şi la bolile pe care le am? Pot să mai fac eu casă undeva? Locuiesc aici din 1980. Am fost chiriaş al SMA, apoi al IAS, pe urmă al Agrogal, că s-au tot schimbat denumirile. Sunt pensionar, tot de la Agrogal. Vrea să ne arunce pe toţi afară, da’ unde nu ştiu! Am o avocată, dar nu prea mai vrea să se bage că şi-aşa nu câştigăm… Acum nu mai plătim chirie, că nici ei nu mai vor să ia banii!", ne-a spus gălăţeanul Vasile Mălăescu.
"Decât eu singur"
Aşa răspunde când îl întrebăm cine mai locuieşte în bloc: "De ce să-mi fie frică? Cine mai vine? Ne-au tăiat şi lumina, şi apa. Nu mai avem nimic, nici gaze, nici apă, nici lumină. Zero! Noroc de maşină, că mai pun la încărcat telefonul. Avem şi noi câte o sobă acolo, ne încălzim cu lemne şi atât! Ne mai aduce Primăria apă cu cisterna. Trebuia să vină marţi şi n-o mai venit maşina, că n-o putut să vină! Mai era o vecină, dar o fugit la ţară, săraca, nu avea lemne, nu avea cine să-i aducă apă", ne-a mărturisit omul, cu tristeţe.
"Noi suntem un fel de paznici aici!"
Îl întreb de vecini şi ne conduce la blocul vecin, unde-l strigă pe singurul locatar al imobilului, Petrică. Doi câini maidanezi se reped la noi, lătrând furioşi, dar bătrânul strigă la ei ameninţându-i cu o cioată. "Le e şi lor foame! Dacă nu mai sunt oameni care să le mai dea câte ceva... Am ajuns greu!", spune cu tristeţe, privind în urma câinilor care fug.
Sub geamul la care îşi strigă vecinul este un bidon pe jumătate gol, în care puţina apă a îngheţat: "Când nu vine maşina cu apă, ne ducem în baltă să luăm apă".
Petrică iese la geam şi ne spune că lucrează ca mecanic la o firmă, dar nu-şi permite să închirieze o locuinţă: "Ne descurcăm greu, dar nu avem unde să ne ducem. La 20 de milioane pe care le iau, unde să stau cu chirie?".
"Noi suntem un fel de paznici aici! Ar trebui să ne plătească!", spune în glumă Vasile Mălăescu, apoi ne face inventarul vecinilor: "Mai sunt în blocul ăla două femei bătrâne, alta acolo, se încălzeşte la o butelie, săraca! Dincolo, unde iese fum, mai sunt vreo două familii. Restul au plecat prin oraş, stau cu chirie. Că nu puteau să stea fără lumină! Mai aveau copii. Pe vremuri, toate blocurile astea erau pline! Erau vreo sută de familii… Oamenii au cheltuit milioane pe apartamentele astea, au tras şi gaze şi pe urmă i-a dat afară! Pe timpul lui Ceauşescu, dacă te dădea afară, primeai locuinţă în oraş. Acum te dă afară mai rău ca pe câini!", spune Vasile Mălăescu, privind cu tristeţe ruinele cartierului devenit fantomă.
"Aveam, odată, şi grădiniţă aici! S-a stricat tot! Vedeţi ruina aceea? Acolo a fost grădiniţa! Dincolo a fost cantină! Mâncau tractoriştii… Era o mâncare… n-aveai treabă! Au stricat, au luat geamurile, scormoneau cu târnăcoapele numai ca să se dărâme, să se infiltreze apa!", mai spune Vasile Mălăescu, ghidul nostru printre ruinele unui cartier despre care se mai poate vorbi doar la timpul trecut.
Joi, venim la Potcoava
Cotidianul "Viaţa liberă" continuă raidurile în cartierele Galaţiului, pentru a afla direct de la cititori care sunt problemele cu care se confruntă, în zona în care locuiesc. Astfel, joi, 8 martie, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm la chioşcul nostru de la Potcoava de Aur, pentru a ne spune care sunt principalele nemulţumiri şi probleme din cartierul dumneavoastră, dar şi ce pot face autorităţile pentru a le rezolva.
În cazul în care nu puteţi ajunge la întâlnirea cu reporterul "Vieţii libere", ne puteţi lăsa sesizările dumneavoastră şi în secţiunea de comentarii a acestui articol sau pe adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
