Evaluaţi acest articol
(19 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Toamna acestui an se anunţă printre cele mai bogate pentru Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru. Potrivit estimărilor, producţia din acest an va ajunge la opt, nouă tone de struguri la hectar, o recoltă cum nu s-a mai pomenit de mai bine de zece ani. Una peste alta, Staţiunea de la Târgu-Bujor ar putea trece în acest an de ştacheta de un milion de litri de vin, fără a mai pune la socoteală strugurii vânduţi producătorilor individuali.

Staţiunea de Cercetare de la Târgu-Bujor se poate lăuda cu o "zestre" de nu mai puţin de 350 de hectare de vie, cu soiuri unul şi unul, indiferent dacă e vorba de soiuri autohtone sau soiuri internaţionale. Bună e o Fetească Neagră, o Băbească, o Şarbă, un Muscat Otonel, dar nici un Aligote sau un Cabernet Sauvignon "nu-s din drum"! Tot "secretul" îl reprezintă dealurile însorite ale Bujorului, clima potrivită şi solul cu o compoziţie optimă pentru ca bobul de strugure să prindă putere, culoare şi dulceaţă, dar contează mai ales cunoştinţele de top ale specialiştilor de la Bujoru în materie de viticultură.
"Întotdeauna îmi place să spun că "vinul nostru este ştiinţă îmbuteliată", pentru că, indiferent pe ce suprafaţă obţinem un soi de struguri, noi transferăm toate cunoştinţele şi rezultatele cercetărilor noastre în plantaţiile viticole şi atunci fiecare strugure are, poate, ceva în plus faţă de o plantaţie obişnuită", ne spune Alina Donici, directoarea SCDVV Bujoru.
În acelaşi timp, pe lângă ştiinţă, ca să iasă vinul bun, îţi mai trebuie şi un strop de… noroc. Iar anul acesta, podgoriile de la Bujoru au fost ferite şi de gerul iernii, iar vremea, deşi a fost destul de capricioasă, s-a potrivit cu ploaia, cu soarele, numai bine pentru viţa-de-vie.
"Deşi se spune că a fost un an atipic, a fost unul bun pentru viticultură, cel puţin pentru noi. Strugurii sunt sănătoşi, de calitate şi ne aşteptăm la o producţie de 8-9 tone de struguri la hectar. De mult timp n-am mai avut o recoltă aşa bună. Spre comparaţie, anul trecut am avut o producţie medie de 5 tone/ha. Deci, avem o creştere importantă faţă de anul trecut!", ne spune directoarea Staţiunii de Cercetare de la Bujoru.

CUM MERGE CULESUL

Febra culesului a început în podgoriile de pe dealurile Bujorului încă din ultima decadă a lunii august. Pe lângă cei 83 de angajaţi permanenţi ai staţiunii, forţele la culesul strugurilor au fost întărite cu zilieri, fie ei din Târgu-Bujor, fie din comunele din apropiere - Băleni, Pechea etc. Şi e nevoie de forţă de muncă, nu glumă. În vie s-a intrat la început cu vreo 230 de zilieri, însă pe parcurs numărul lor s-a mai rărit cu vreo sută. De, au început şcolile, unii oameni au început culesul şi în gospodăriile lor, alţii cine ştie ce socoteli or mai fi avut…
"Da, e o problemă, pentru că ne-ar trebui un efectiv mai mare de oameni, dar nu prea mai ai de unde aduce. Pe timpuri, veneau chiar şi din localităţi mai îndepărtate, dar lumea a mai îmbătrânit, tineretul în multe locuri a plecat în străinătate, e mai greu să găseşti oameni. Dar cei care vin la noi sunt mulţumiţi. Un culegător câştigă în funcţie de cât munceşte, se face pontaj, se face socoteala, dar oricum are asiguraşi, conform legii, 90 de lei pe zi. Oricum, ei ştiu că, dacă culeg, sunt şi plătiţi. Acum, cu câţi zilieri avem, în jur de 130, o să ne mai ia vreo 20 de zile culesul, dar depinde şi de vreme. Vrem însă să terminăm cât mai repede, pentru că altfel se pierde din rod şi ar fi păcat", ne explică Alina Donici.

VINURI DE COLECŢIE

Un lucru de care sunt foarte mândri cei de la Staţiunea din Târgu Bujor este că, în ceea ce priveşte calitatea vinului, fiecare an este unul bun, chiar dacă, poate, cantitatea ar putea fi diferită. Dar dacă este vorba de preferinţe, tot soiurile româneşti sunt cele mai pe sufletul viticultorilor de la Bujoru.
"Ne dorim să promovăm soiurile româneşti, creaţiile obţinute în Staţiunile de Cercetări româneşti, unele dintre ele foarte valoroase, dar mai puţin cunoscute. Dacă este să vorbim de Dealurile Bujorului, sunt două soiuri care ne reprezintă în mod special - Şarba şi Băbeasca Gri - sunt soiuri create la Staţiunea de Cercetare Odobeşti, dar care au găsit condiţii foarte bune la noi în podgorie şi sunt foarte apreciate", ne-a spus directoarea SCDVV Bujoru.
Un soi căruia i s-a dus vestea este Merlotul produs din strugurii ecologici cultivaţi la Bujoru pe o suprafaţă de 37 hectare. Şi pentru că nu este un vin ca oricare, el a şi fost… avansat în grad - "Vinul generalului" - o ediţie specială dedicată împlinirii Centenarului şi generalului Eremia Grigorescu, născut la Târgu Bujor! "Este modul în care ne-am gândit să-i omagiem pe toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari, iar gândul nostru s-a îndreptat în mod deosebit spre această mare personalitate ce reprezintă oraşul Târgu-Bujor, generalul Eremia Grigorescu. Fiind vorba de o ediţie limitată, sub această titulatură, de "Vinul generalului", vor fi îmbuteliate cam 10.000 de sticle şi vor fi prezentate într-o cutie specială", ni se explică. Dacă este să-i pătrundem caracterul, "Vinul generalului" e un vin corpolent, cu o aciditate bună, cu un gust plin de fructe de pădure. Dar, mai ales, acest Merlot special vine şi cu acel plus de istorie care îl înnobilează şi mai mult.

CUM SE VALORIFICĂ STRUGURII

De calităţile vinului de la Dealurile Bujorului s-a auzit până departe şi nu este de mirare că sunt destui distribuitori în ţară interesaţi să încheie contracte cu SCDVV Bujoru. Staţiunea se orientează după mersul pieţei. En-detail, în medie, vinul se vinde cam la 7 lei/litru. De exemplu, vinul se poate cumpăra şi direct de la Staţiune, dar şi de la magazinul propriu deschis în Piaţa Centrală din Galaţi. Mai există însă şi contracte cu distribuitori care cumpără vinul en-gros, în vrac, firmele respective ocupându-se mai departe de valorificarea pe piaţă.
„Cea mai mare cantitate de vin vândută este vrac. Avem şi o linie de îmbuteliere, obţinută în cadrul unui program european, însă e folosită numai pentru îmbutelierea producţiei rezultate în urma cercetării. Banii se reîntorc, de asemenea, în susţinerea cercetării. Mai exact, avem o serie de soiuri ţinute sub observaţie şi care fac obiectul cercetării, avem mai multe amplasamente, fiecare cu specificul ei. Aplicăm diferite verigi tehnologice, să vedem cum se comportă, iar procesul merge până la produsul finit, vinul”, ne-a spus directoarea SCDVV Bujoru.
Nu în ultimul rând, ţinând cont şi de cerere şi de capacitatea de producţie, Staţiunea vinde şi struguri, pentru a fi valorificaţi de cei ce doresc să-şi facă singuri vinul. Una peste alta, să nu vă mire dacă veţi fi la Timişoara, în Prahova, Vaslui sau Iaşi şi vi se va turna în pahare vin de Târgu Bujor!

NOI SOIURI DE VIŢĂ-DE-VIE

Iar dacă am pomenit de cercetare, o veste bună pentru Staţiunea de la Târgu Bujor este că anul acesta, inclusiv pentru susţinerea programelor ştiinţifice, a beneficiat de 1,5 milioane de lei din partea Ministerului Agriculturii şi a Academiei de Ştiinţe Agricole. Staţiunea derulează o serie de proiecte, precum unele ce ţin de stabilirea trasabilităţii vinului de la strugure la produsul finit până la stabilirea modului în care anumite tehnologii influenţează calitatea vinului. Există însă şi proiecte de monitorizare a comportamentului unor soiuri de viţă-de-vie pe fondul schimbărilor climatice. Desigur, ameliorarea unor soiuri sau crearea unora noi reprezintă şi ele o prioritate la SCDVV Bujoru. De exemplu, în acest an, Staţiunea de Cercetare şi-a trecut în palmares omologarea o două noi varietăţi de Şarbă şi Băbească Neagră. "Ideea este, după cum vă spuneam, de a promova soiurile autohtone. În cazul de faţă, la Băbeasca Neagră am obţinut o varietate în care strugurii sunt mai compacţi decât cei din care au fost selecţionaţi şi au acumulări mai mari de zahăr, iar la Şarbă, de asemenea, au o aromă mai intensă şi acumulări în zahăr mai mari", ne spune directoarea SCDVV Bujoru, Alina Donici. Prin urmare, să nu vă mire dacă, peste câţiva ani, după parcurgerea ciclurilor de multiplicare a materialului săditor, podgoriile se vor îmbogăţi cu noi soiuri sau varietăţi de viţă-de-vie. Desigur, asta înseamnă şi un nou vin de Dealurile Bujorului!

Reconversie la viţa-de-vie

Chiar dacă podgoriile de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru se întind pe 350 de hectare, asta nu înseamnă că lucrurile se opresc aici. Inclusiv viţa-de-vie are ciclul ei de exploatare, iar la un anumit moment trebuie schimbată. Prin programul naţional de reconversie, la SCDVV Bujoru au fost replantate 12 hectare de vie, dar procesul de întinerire a podgoriilor este unul continuu.
"În fiecare an, am încercat, prin forţe proprii, să replantăm între un hectar şi cinci hectare de vie, după an şi posibilităţi. În total, cam 20 la sută din vie este în prezent replantată. De asemenea, încercăm să extindem suprafeţele cu soiuri care sunt apreciate şi pe care avem în prezent avem suprafeţe mai mici. Dar, desigur, încercăm să promovăm şi ceea ce avem deja în cultură", ne-a declarat Alina Donici, directoarea SCDVV Bujoru.
Staţiunea produce inclusiv material săditor pentru viticultorii care doresc acest lucru, pe bază de comandă. Există podgorii în ţară care au propriile programe de reconversie şi procură de la Târgu Bujor materialul de care au nevoie.

În laboratorul de cercetare

"Încercăm să cuprindem toate problemele cu care se confruntă viticultura - de a avea răspunsul înainte ca o problemă să se manifeste în teren", ne-a declarat directoarea SCDVV Bujoru, Alina Donici.
"Cercetarea nu este neapărat pentru momentul imediat, cu aplicabilitate pe termen scurt. Sunt cercetări care, la rândul lor, pot avea în spate rezultatele obţinute în alte programe de cercetare. Ideea este ca, în cazul apariţiei unei probleme, să ştii ce a generat-o şi să poţi veni cu o soluţie. De exemplu, acum sunt probleme cu bolile lemnului, cu agenţii patogeni care datorită schimbărilor climatice îşi schimbă ciclul biologic. Adică, sunt probleme pe care, poate, un fermier sau cineva neinteresat direct nu le percepe. Este ca la medic, îl cauţi abia când ai nevoie de el. În ceea ce ne priveşte avem o relaţie foarte bună cu fermierii. Dacă au nevoie ne solicită informaţii, îi ajutăm cu diverse soluţii, dar important este să vină în timp util, dacă sesizează că au o problemă cu culturile", a precizat directoarea SCDVV Bujoru.

Cea mai tânără staţiune viticolă din ţară

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru s-a înfiinţat în 1977, fiind cea mai tânără staţiune viticolă din ţară. SCDVV Bujoru este una dintre unităţile care îmbină aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în acelaşi timp, un câmp experimental. Staţiunea s-a remarcat prin producerea de material săditor viticol din categorii biologice superioare. Multe dintre vinurile produse aici au şi fost premiate la concursurile de profil.

Viticultură de pe vremea… haiducilor

Potrivit legendelor, podgoria de la Târgu Bujor şi-ar trage numele de la haiducul Bujor sau poate de la un cârciumar cu acelaşi nume. Mai veridic, numele ar putea veni de la florile de bujor, foarte răspândite în zonă. Cert este că unele suprafeţe de viţă-de-vie sunt atestate încă de pe vremea lui Petru Rareş. Primele plantaţii de viţă nobilă au fost înfiinţate în 1933, patrimoniul viticol fiind în continuare îmbogăţit cu noi suprafeţe şi soiuri. În prezent, Târgu Bujor este una dintre cele mai importante regiuni viticole din ţară.

 

Citit 3863 ori Ultima modificare Duminică, 30 Septembrie 2018 13:51

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro