Galaţiul vechi, izolat de lume şi reabilitat din pix. Paragină, gunoaie şi dezinteres în Valea oraşului (FOTO)

Galaţiul vechi, izolat de lume şi reabilitat din pix. Paragină, gunoaie şi dezinteres în Valea oraşului (FOTO)

Strada Griviţei Iulia Kelt
Evaluaţi acest articol
(14 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Ceea ce odată a fost locul unde s-a născut oraşul Galaţi, astăzi este un cartier căzut în derizoriu, înghesuit, murdar, cu arhitectură pestriţă, de la clădirile vechi, odată frumoase, dar acum în ruină, la vile noi, acunse după garduri uriaşe. Munţi de gunoaie aruncate neglijent de populaţia care parcă intenţionat nu vrea să depăşească condiţia derizorie a cartierului şi străzi rămase la stadiul de uliţe completează peisajul.

Vechea aşezare unde s-a născut practic oraşul Galaţi, cu forfota caracteristică porturilor, cu târgoveţi, navigatori şi toate populaţiile care ajungeau să pună piciorul pe malul stâng al Dunării, are doar o istorie bogată, şi asta pentru cei care vor să o cunoască. Nimic din ceea ce a rămas acum nu aminteşte de ceea ce a fost, odată, Valea Oraşului. Doar clădirile vechi, care stau să cadă, amintesc că acolo a fost, odată, prosperitate şi civilizaţie. Şi dovedesc faptul că acum nu este nici interes, nici imaginaţie, nici iniţiativă. Împestriţat cu case modeste, unele şi ele la fel de dărăpănate, sau cu construcţii mai noi, unele chiar opulente, cartierul care se întinde în spatele Liceului de Marină nu te îmbie cu nimic.

Asfaltul, între realitate şi bătaie de joc

Nedrept ar fi să nu recunoaştem că majoritatea străduţelor care formează labirintul din Port au fost asfaltate. Regula nu mai este drumul acoperit cu pământ sau piatră cubică denivelată, care se transformă în canal veneţian la fiecare ploaie mai serioasă. Dar, din păcate, nu toţi gălăţenii care locuiesc în zona cu pricina şi care plătesc impozite de zeci de ani se pot considera norocoşi. Deşi, se pare, asta cred despre ei edilii care nu au pus piciorul în cartier pentru a verifica dacă, într-adevăr, promisiunile s-au şi concretizat.

Strada Leului, cu asfalt doar pe hârtie

Ne asigură de asta Marcel Gârjan, un gălăţean care locuieşte pe strada Leului de 50 de ani. Prin poarta lui şi a vecinilor nu a ajuns asfaltul, uliţa cu pretenţii de stradă fiind toată numai pământ şi pietriş denivelat, cu gropi pline cu apă. "Aşa e de când stau aici, din 1969. Am mai adus noi zgură de la Combinat şi am pus să nu ne afundăm în noroi, că aici se inunda când ploua şi nu era canalizare. Acum canalizare este de vreo doi ani, dar asfalt nu au pus. Dacă nu asfaltează, o să se înfunde canalizarea şi degeaba au făcut-o. Am fost la Primărie şi mi-au zis că la ei pe hartă strada Leului apare ca asfaltată. Ce să mai faci? Unde să te mai duci?", ne întreabă cititorul pe care l-am găsit cărând o roabă cu pietriş prin gropile de pe strada cu nume regal. Nu departe de Leului, o altă stradă sfidează ideea de reabilitare recentă. Strada Griviţei, pavată cu piatră cubică. Denivelată, cu gropi rezultate din dislocarea bucăţilor de granit, artera e un coşmar şi pentru maşini, şi pentru pietonii care au şanse mari să îşi rupă picioarele pe carosabilul care cu siguranţă arată mai rău decât în urmă cu un secol. Galeriei de străduţe lăsate baltă, pe care muncitorii nu au trecut, i se pot adăuga străzile Vasile Lupu, plină de gropi, şi Plevnei, care, la fel, nu ştie cum arată asfaltul.

În foto 1 -  Strada Griviţei; foto 2 - Strada Leului; foto 3 - Strada Plevnei

Paradoxal, ca o sfidare la adresa gălăţenilor care locuiesc pe străzile uitate, pe alte străduţe, şi mai mici, au ajuns şi asfaltul, şi bordurile, şi marcajele rutiere. Chiar şi indicatoare, pe nişte ulicioare pe care abia dacă încape o maşină şi care pot fi traversate cu piciorul din maximum doi paşi.

Gunoi aruncat la nimereală

În cartierul din Port sunt multe terenuri de vânzare. Pline de bălării sau curăţate, împrejmuite sau nu, locurile de casă sunt, fără nicio excepţie, rampe de gunoi pentru vecinii certaţi cu bunul simţ. "E mai uşor să iasă în drum şi să arunce ţoştile cu gunoi peste gardul omului decât să în ducă la ghenă sau să îşi ia un tomberon. Unii îl lasă chiar pe stradă", ne-a spus un alt gălăţean, aflat în trecere pe lângă un teren plin de gunoaie de pe strada Gloriei.

Parcări? De unde?

E clar că arhitectura cartierului, format în procent de peste 95 la sută din case, nu a fost gândită pentru un parc auto aglomerat, aşa cum este cel de astăzi. Străzile foarte înguste nu permit, multe dintre ele, trecerea a două maşini simultan, una pe lângă alta. Cu toate acestea, pe o parte şi pe alta a majorităţii străduţelor tronează maşini. Sau căruţe, pentru că arhaicul mijloc de transport încă mai este la modă în Valea Oraşului. Densitatea de maşini parcate bară la bară creşte în apropierea instituţiilor, cum este, de exemplu, Spitalul CFR. Zona este sufocată de maşini, pentru că unitatea medicală nu are o parcare proprie, aşa că autoturismele nu pot fi staţionate decât în lateral, de-a lungul bordurii şi pe străduţele din apropiere. "Moda" este împrumutată şi de case mai mari, în speţă strada Portului, între Liceul de Marină şi Direcţia Vamală, unde trotuarele sunt, pe o parte şi pe alta, transformate în locuri de parcare în lipsa unora special amenajate. 

Una peste alta, civilizaţia mai are un drum lung de parcurs până să ajungă în Valea Oraşului. Cu o canalizare şi nişte asfalt, pus mai mult pe hartă decât pe străzi, nu se aduce în secolul XXI o zonă care ar putea avea un potenţial uriaş pentru imagina urbei, dar în primul rând pentru gălăţenii care locuiesc aici şi plătesc taxe şi impozite "de centru" şi care nici nu aruncă gunoiul unde apucă, nici nu parchează căruţa blocând o întreagă stradă, nici nu fură şi nici nu fac scandal.

Un parc, eterna doleanţă

Copiii şi vârstnicii din cartierul situat la vechea poartă a intrare în oraş sunt lipsiţi de posibilitatea de a-şi petrece timpul liber într-un parc decent. De fapt, în orice fel de parc, pentru că singura amenajare care ar corespunde noţiunii este tocmai lângă Palatul Navigaţiei şi acela este departe de a fi satisfăcător. Nu este loc de joacă, ci câteva bănci vechi, multă mizerie, alei neasfaltate. Nimic care să îi îmbie pe locuitorii din Valea Oraşului să bată ceva drum ca să se distreze. "Dacă ai copil, trebuie să mergi tocmai la parcul de la Elice ca să se poată juca. Nu avem nimic aici, la noi. La fel, să stai undeva pe o bancă, să joci un şah, nu ai unde. Trebuie ori să mergi în alte cartiere, ori să-şi iei gândul şi să stai în faţa porţii. Nu se gândeşte nimeni şi la noi. În alte părţi au făcut părculeţe, pe alea mari le-au renovat de nu ştiu câte ori, aici, nimic. Dacă s-ar vrea, s-ar găsi un loc şi pentru asta", ne-a spus Alina, mama unui băieţel de cinci ani pe care l-am găsit jucându-se pe trotuar, în faţa porţii.

Locul unde-ţi rupi maşina

Strada Alexandru Moruzzi a fost, în ansamblu, reabilitată, şi a primit un strat de asfalt care, în timp, a fost repeticit fie din cauza lucrărilor de branşare la reţelele de utilităţi, fie ca efect al apariţiei gropilor. Adevăratele probleme apar la intersecţia cu calea ferată, unde liniile sunt flancate de gropi adânci, greu de ocolit, numai bune să pună o maşină pe chituci. "E cam la fel cum era şoseaua la ieşirea pe digul spre Brăila. Numai că e în oraş acum. Nu vede nimeni? Că de făcut, sigur nu face!", ne-a spus un şofer nevoit să traverseze liniile cu 10 kilometri la oră.

Bat kilometri pentru cumpărături

Faptul că nu este singurul cartier din Galaţi unde lipseşte cu desăvârşire un loc de unde să îşi facă cumpărăturile nu îi consolează pe gălăţenii care stau în Valea Oraşului. La fel ca cei din Vadu Ungurului sau Traian Nord, oamenii sunt condamnaţi ca pentru a-şi face o aprovizionare cât de mică să bată kilometri întregi până în Piaţa Centrală sau la supermarketurile aflate la şi mai mare distanţă. E nedrept, spun gălăţenii, ca cel mai vechi cartier al oraşului să fie lipsit de un banal centru comercial, orice formă ar îmbrăca el.

"Sunt atâţia oameni aici, mulţi bătrâni, care nu mai pot merge să care de la distanţe mari. Ce ar costa atât de mult să ne facă o piaţă de unde să putem lua legume, carne, lactate? Câteva tarabe e aşa o mare investiţie? Nu mai zic de vreun supermarket, că ne-au ocolit, nimeni nu a venit să investească în zona asta, parcă nu am fi în oraş. Toţi s-au dus unde sunt blocuri multe şi consum mare. Dar cu noi cum rămâne?", ne-au spus câţiva localnici. Deocamdată, ca alternativă la a bate drumurile până unde pot face cumpărături, gălăţenii din Port au vreo două magazinaşe de cartier cu oferte limitate şi câteva chioşcuri.

Joi, venim în Piaţa Centrală

"Viaţa liberă" continuă raidurile în cartierele Galaţiului, pentru a afla direct de la cititori care sunt problemele cu care se confruntă. Astfel, joi, 21 martie, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm la chioşcul nostru din Piaţa Centrală, să ne spuneţi ce vă nemulţumeşte şi să le sugeraţi autorităţilor ce soluţii pot adopta pentru înfrumuseţarea cartierului. Ne puteţi transmite problemele dumneavoastră şi pe e-mail, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Citit 3515 ori Ultima modificare Marți, 19 Martie 2019 00:14

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.