Lăsată în paragină, jumătate de faţadă se ruinează cu fiecare zi ce trece, în vreme ce jumătatea cealaltă, proaspăt anvelopată, şi-a pierdut bijuteriile arhitecturale sub plăcile de polistiren şi zugrăveala galbenă. Aşa arată imobilul de pe strada Gării nr. 19, care, asemenea împăratului din poveste, cu un ochi plânge, iar cu celălalt râde amar. Aflată în Zona Istorică de Referinţă, conform planului urbanistic al zonelor construite protejate din Galaţi, clădirea are doi proprietari, dintre care unul, care deţine 51 la sută, este chiar Primăria oraşului. Anul trecut, municipalitatea a vrut să-l supraimpoziteze pe proprietarul privat pentru că a lăsat clădirea neîngrijită, deşi recunoştea că ea nu efectuase nici măcar o reparaţie. Paradoxal, lucrările actuale de anvelopare nu au fost executate de vreunul dintre proprietari, ci de… chiriaşul Primăriei! Acesta a executat intervenţiile de capul lui, încălcând legislaţia şi acoperind elementele de arhitectură.
Vizavi de Scara monumentala Moruzi, imobilul de la intersecţia străzii Gării cu Sindicatelor, jumătate degradat, jumătate "făţuit" cu polistiren şi zugrăveală, nu este singular în Galaţi. Ca el sunt multe altele, poate cu o valoare arhitecturală mai mare. Credem, însă, că povestea imobilului de pe Gării nr. 19 poate fi emblematică pentru modul în care sunt tratate clădirile care încă mai spun povestea Galaţilor din alte vremuri. Dacă în alte oraşe administraţiile locale au sprijinit proprietarii să-şi restaureze imobilele, municipalitatea gălăţeană a ales să acţioneze altfel.
Ce-a mai rămas din ce-a fost odată
Dacă priviţi cu atenţie clădirea, mai sus de cărămizile care rânjesc goale şi de tencuiala căzută, pe faţa din colţ, chiar deasupra ferestrei mari, veţi observa un detaliu interesant (foto 4 şi 5). Asupra lui ne-a atras atenţia Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.
"Proprietarul de odinioară al acestei case a ţinut să lase posterităţii un semn al realizării sale, un medalion dreptunghiular, din stuc, care sugerează un document vechi, cu marginile întoarse de vreme. În centrul medalionului se află, tot din stuc, iniţialele numelui său «L.C.V.»", modelate artistic şi dispuse succesiv, cu puncte între ele. Sub aceste iniţiale, constructorul a aplicat şi numărul «1912»", semnificând, probabil, anul construcţiei clădirii", spune Marius Mitrof.
Potrivit acestuia, porţiunea din strada Gării pe care se află amplasată clădirea a avut mai multe denumiri de-a lungul timpului, cele mai cunoscute fiind cea de Heliade Rădulescu până prin 1946 şi, anterior acesteia, vadul lui Băncianu sau vadul Băncianu. "Din documentele de arhivă, reiese că, în perioada interbelică, pe strada Heliade Rădulescu, în zona imobilului respectiv, figura, Lascăr Vişan, care mai avea câteva proprietăţi pe aceeaşi stradă spre gară. Acesta este, se pare, comanditarul clădirii de pe strada Gării nr. 19 de astăzi, fiind singura persoană al cărei nume corespunde cu iniţialele din monograma aplicată pe clădire. Cu siguranţă, era o persoană care se bucura de o stare financiară foarte bună, având în vedere numărul de proprietăţi pe care le deţinea", ne-a spus Marius Mitrof.
Sub faldurile timpului
"Clădirea se remarcă prin elementele decorative de la cornişă, care sugerează o draperie ornamentală, reprezentată de o arcatură, în interiorul căreia au fost amplasate discuri sub formă de flori, păstrându-se, astăzi, doar cele care au avut un liant mai bun. Draperia ornamentală continuă cu «faldurile» de pe colţurile faţadei, pe aceste falduri fiind montate, central, acelaşi tip de discuri. Forma dreptunghiulară a golurilor de fereastră are colţurile rotunjite în partea superioară, în această parte golul având un ancadrament în formă de acoladă. Toate acestea constituie elemente de arhitectură des întâlnite la o serie de construcţii edificate în perioada 1910-1925, în oraşul Galaţi, expresie a şcolii de arhitectură neoromânească", spune Marius Mitrof.
Din păcate, naţionalizarea imobilelor, intervenită după 1950, "a avut drept rezultat împărţirea acestora pe apartamente şi închirierea acestora unor persoane fizice, care, pentru a-şi asigura un minim de confort, au recurs la tot felul de compartimentări, construcţii, situaţie care continuă, din nefericire, şi astăzi", explică Marius Mitrof.
De altfel, într-o imagine publicată în 2010 pe blogul Case care plâng în Galaţi, se poate observa faptul că pe faţada acum anvelopată a existat o fereastră, care a fost zidită.
Clădire neîngrijită, proprietar notificat
Facem un salt în timp şi ajungem în primăvara anului 2019, când, la comisiile Consiliului Local, au ajuns mai multe proiecte de hotărâre privind majorarea cu 500 la sută a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2020, pentru mai multe imobile, printre care şi cel de pe Gării nr. 19.
"Clădirea situată în Galați, strada Gării nr. 19, se încadrează în categoria clădirilor neîngrijite (…). Prin clădire neîngrijită se înţelege, conform prevederilor legale, imobilul aflat în stare avansată de degradare stare de paragină, insalubră, cu faţada nereparată/ necurăţată/ netencuită/ nezugrăvită, cu geamuri sparte sau alte situaţii de asemenea natură", se arăta în documente. Punctajul degradării era de 34 la sută.
Conform documentelor, Serviciul Disciplina în Construcţii şi Afişajul Stradal din cadrul Poliţiei Locale identificase imobilul respectiv ca fiind neîngrijit. Proprietarul fusese notificat, în mai 2018, cu privire la obligaţiile care îi revin. I se punea în vedere ca în termen de şase luni să remedieze deficienţele constatate: degradări majore ale tencuielii, zugrăvelii, lipsa tubului de racord la reţeaua de canalizare, degradări minore la acoperiş, tâmplărie şi elemente decorative.
În decembrie 2018, constatându-se că imobilul era la fel de degradat, au fost întocmite documentele pentru supraimpozitarea cu 500 la sută. pe 7 februarie 2019, clădirea figura în evidenţa fiscală având destinaţie nerezidenţială şi un impozit de 91 de lei, situându-se în zona A de impozitare (foto 2).
Ce "uitase" Primăria
În goana sancţionării proprietarului privat, Primăria ignora faptul că este şi ea proprietară a acestui imobil, în care avea, şi încă mai are, un chiriaş. "Municipiul Galaţi mai deţine în proprietate 51 la sută din imobilul situat în strada Gării nr. 19. În acest imobil, municipiul Galaţi deţine un contract de închiriere", ne comunica Primăria, la cererea noastră, în iunie 2019.
La întrebările noastre cu privire la demersurile făcute în calitate de bun proprietar pentru repararea, renovarea, remedierea problemelor acestui imobil, ne răspundea sec: "Primăria municipiului Galaţi nu a executat lucrări de reparaţii".
Cu alte cuvinte, municipalitatea nu făcuse nimic pentru a-şi îndeplini obligaţiile de proprietar, dar cerea implicare din partea proprietarului privat. Ba chiar se pregătea să-l supraimpoziteze.
A renunţat, totuşi, la acest demers: "Propunerea de majorare cu 500 la sută a impozitului pentru clădirea situată pe strada Gării nr. 19 nu s-a concretizat în adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local", ne-a răspuns Primăria.
Întrebată ce planuri are cu această clădire, în ce constau acestea şi când vor fi puse în aplicare, Primăria răspundea în vara trecută: "Lucrările se realizează în funcţie de bugetul alocat de Consiliul Local Galaţi".
Ironii pe Facebook
La finele lunii trecute, fotografia clădirii de pe Gării nr. 19, jumătate ruină, jumătate anvelopată, devenea subiect de ironii pe Facebook. Curioşi să aflăm cine a realizat aceste lucrări şi în ce condiţii, dar mai ales care mai e statutul ei juridic, ne-am adresat Biroului de presă al Primăriei.
Plimbaţi de la Primărie la Poliţia Locală
"Imobilul situat în strada Gării nr. 19 aparține patrimoniului privat al Municipiului Galați, fiind înregistrat cu o suprafață utilă totală de 58,26 mp și 10 mp teren curte și grădină. Pentru acest spațiu este înregistrat un singur contract de închiriere.
Pe de altă parte, apartamentul nr. 1 situat în strada Gării nr.19, în suprafață utilă de 55,85 mp, a fost vândut în conformitate cu prevederile Legii 112/1995, în anul 2011, unei persoane, alta decât cea care deține contractul de închiriere. Având în vedere configuraţia imobilului, proprietarul apartamentului nr. 1 are ieşire separată la stradă şi nu deţine în închiriere teren cu destinaţia curte-grădină", ne-a comunicat Primăria, asigurându-ne că nu are, deocamdată, intenția de a-l supraimpozita cu 500 la sută pe proprietarul privat al acestui imobil şi nici să schimbe destinația clădirii.
Municipalitarea s-a ferit să ne spună cine şi în ce condiţii a executat lucrările, lăsând Poliţia Locală să răspundă. Conform Poliţiei Locale, lucrările au fost executate fără autorizație de construire, de către chiriaşul Primăriei, căruia i s-a dispus "intrarea în legalitate". Poliţia Locală a întocmit și transmis documentele către organele de cercetare penală, care vor avea misiunea de a constata dacă intervenţia asupra clădirii constituie infracţiune şi cine se face vinovat de săvârşirea acesteia. Municipalitatea nu ne-a putut spune dacă luat vreo măsură în privinţa chiriaşului.
Ce spune Direcţia pentru Cultură
Conform Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, asupra imobilului de pe strada Gării nr. 19 "s-a intervenit agresiv, prin anvelopare cu polistiren, acoperindu-se elementele de arhitectură pe jumătate din faţada de vest".
"Fiind situat în zona istorică a oraşului Galaţi şi în zona de protecţie a unor monumente istorice (Casa Corpului Didactic, Casa Auschnitt - fost consulat italian, Casa Macri - fost consulat portughez, Casa C. Plesnilă), imobilul de pe strada Gării nr. 19 a fost integrat în Zona Istorică de Referinţă (ZIR) nr. 4, conform Planului Urbanistic Zonal - Zone construite protejate din municipiul Galaţi. Acest fapt înseamnă că intervenţiile asupra acestei clădiri nu se pot face după bunul plac al proprietarului sau chiriaşului, ci că sunt supuse unor reglementări care, la rândul lor, au fost stabilite pe baza unor acte normative în vigoare, respectiv Legea 50/1991, republicată, privind autorizarea lucrărilor de construire ca lege generală şi Legea 422/2001, republicată, privind protejarea monumentelor istorice, ca lege specială", ne-a explicat Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.
Ce prevede legea
"Potrivit normelor legale, se pot executa fără autorizaţie de construire/desfiinţare lucrări de anvelopare dacă acestea nu se realizează la clădirile monumente istorice, la imobilele aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice sau la clădirile aflate în zona construită protejată. "Imobilul din strada Gării nr. 19 se află în zona construită protejată ZIR 4, ceea ce înseamnă că această lucrare ar fi trebuit autorizată", precizează Marius Mitrof.
De asemenea, potrivit prevederilor din Legea privind protejarea monumentelor istorice, imobilul fiind într-o zonă cu regim special (zonă construită protejată), emiterea autorizaţiei de construcţie pentru lucrările de intervenţie de la imobilul respectiv are loc după eliberarea avizului de specialitate de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.
Ambele documente nu pot fi, însă, emise fără existenţa unui proiect.
Chiriaşul, de neoprit
Pentru că intervenţia asupra imobilului s-a executat fără avizul de specialitate din partea Direcţiei pentru Cultură şi fără autorizaţie de construire, a fost sesizată Poliţia Locală Galaţi, care a sistat lucrările la momentul când locatarul respectivului imobil se afla la faza aplicării polistirenului pe faţadă.
"Măsurile luate de către organele de control probabil că nu l-au impresionat pe cetăţeanul respectiv, care a continuat lucrările, definitivându-le. A urmat o nouă sesizare şi Poliţia Locală Galaţi a înaintat dosarul organelor de cercetare penală, în temeiul articolului 24 din Legea 50/1991, republicată, deoarece executarea de lucrări la imobile monumente istorice, la imobile aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice sau în zona construită protejată constituie infracţiune. Iar continuarea lucrărilor fără autorizaţie după dispunerea sistării acestora constituie, de asemenea, infracţiune", ne-a comunicat Direcţia pentru Cultură.
Instituţia este convinsă că revenirea la situaţia anterioară şi găsirea de soluţii alternative pentru reabilitarea termică a clădirii, prin consultarea unui arhitect şi execuţia unui proiect, ar readuce imobilul la înfăţişarea de dinainte, neştirbind cu nimic din arhitectura acestuia.
