Urcă şi hai! (despre uşor)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Pe această magnolie am văzut-o şi în anul trecut,

însă nu era aşa frumoasă,

chiar dacă rogvaivul hohotea peste tot

şi oamenii se bucurau din casă în casă!

Şi uite chiar aşa îmi vine să-i spun: fă, frumoaso,

ce urâtă erai, ce urâtă erai!...

magnolia îşi deschide ultima-i floare spre mine:

jur, n-o să se mai întâmple, urcă şi hai!

N-am curaj, nu merit atâta frumuseţe,

am rău de înălţime, nu vreau să mor

în braţele minunii şi nici nu sunt pregătit să ajung

la cer, din creangă în creangă, din uşor în uşor!

Fac trei paşi înapoi... orice splendoare se admiră

de la distanţă, cum se admiră o tanagră...

oamenii fug şi se ascund şi nu pot înţelege

cum se întâmplă astă frumoasă magnolie neagră!

Citit 7288 ori Ultima modificare Marți, 02 Iulie 2013 15:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.