* Administraţia din Ţepu a pus la punct un sistem de cadastrare a localităţii, ceea ce permite vizualizarea de ansamblu a tuturor proprietăţilor * Pe timp de iarnă, cele două drumuri judeţene care leagă comuna de localităţile învecinate devin impracticabile
Ţepu, fundătura uitată de gospodarii drumurilor
Situată la nord de municipiul Tecuci, conectată de Drumul European care leagă colţul judeţului printr-o şosea judeţeană lungă de câţiva kilometri, comuna Ţepu este o „enclavă” izolată nu atât ca distanţă, cât mai ales ca amplasare şi modalităţi de acces. Drumul Judeţean 252 G, care face joncţiunea cu E 581 (calea către Tecuci) şi, respectiv, cu comuna Buciumeni, este principala arteră care asigură circulaţia spre şi dinspre unitatea administrativ teritorială care numără circa 2.600 de suflete. Până aici nimic neobişnuit, numai că depărtarea de centrul administrativ al judeţului şi poziţionarea par să fie direct proporţionale cu neglijenţa manifestată în gospodărirea şoselei. Practic, „gurile de acces” ale comunei Ţepu nu doar că duc dorul întreţinerii, dar suferă crunt pe timp de iarnă, din cauza zăpezii, care le blochează şi le face impracticabile.
„Nu este corect ceea ce se întâmplă. Rău stăm pe toate căile de acces care ne leagă cu localităţile învecinate, respectiv Tecuci, Buciumeni şi Brăhăşeşti. Sunt drumuri pietruite, unde s-au umflat bani, am înţeles că sunt dosare penale. Au venit la faţa locului, ne-au solicitat şi nouă prezenţa. Până se va soluţiona, noi tragem ponoasele pentru că, având drumuri pietruite, cu gropi foarte mari, nu avem o legătură facilă cu comunele învecinate şi avem de suferit. Suntem ca într-o fundătură. Nu trece nimeni pe aici din cauza asta”, ne-a spus Marian Ţuchel, directorul administrativ al Primăriei Ţepu.
Coşmarul iernii
Şoselele cu pricina, DJ 241 G, care leagă Ţepu de Brăhăşeşti şi DJ 252 G, care asigură comunicarea cu Tecuciul şi Buciumeniul, îşi arată adevăratele deficienţe pe timp de iarnă, când devin impracticabile şi când, susţin edilii, în zonă nu apare vreun utilaj de deszăpezire. Situaţia le pune beţe în roate nu doar localnicilor, ci şi agenţilor economici.
"Curând am primit o adresă cum că vin ei cu o variantă, să blocheze drumul pe timpul iernii. Am zis da, închideţi-l, pentru că oricum nu l-aţi deszăpezit astă iarnă. Cine ia bani pentru deszăpezire, nu ştiu. Pe timpul iernii, avem doi operatori economici pe panificaţie care nu pot circula şi trebuie să facă un ocol de 50 de kilometri ca să poată ajunge în comună sau să iasă. Nici iarna trecută, nici acum două ierni, nu au venit utilaje la deszăpezire. I-am sesizat cu adrese scrise în mai multe rânduri. Chiar dacă drumul se înzăpezeşte din caza viscolului, ar fi putut, când s-a oprit vântul, să vină să cureţe”, adaugă Marian Ţuchel.
În condiţiile în care situaţia drumurilor din zonă face obiectul unor anchete şi, mai mult, autorităţile de la Galaţi au ca plan viabil închiderea drumurilor „dificile” pe timp de iarnă, este puţin probabil ca administraţia de la Ţepu să poată face prea curând ceva prin forţe proprii. Asta în ciuda faptului că ar avea cu ce, susţin edilii, care s-au echipat în urmă cu nici două luni chiar şi cu un buldoexcavator care ar putea scoate comuna din nămeţi.
„Noi am solicitat să ni se predea drumul judeţean şi pe reparaţii, pentru că avem staţie de asfalt în Tecuci, şi ne ocupăm noi de el. Avem un proiect câştigat anul acesta pe fonduri europene, am şi luat în dotare un buldoexcavator cu toate utilajele aferente de tăiat iarbă, lamă, freză de zăpadă. Ne facem treburile cu el. Ar fi o oportunitate la iarnă cu el cu deszăpezitul. A costat 700.000 de lei. Deocamdată îl folosim la drumuri, infrastructura de apă şi canalizare, curăţat şanţuri, tăiem iarbă”, conchide directorul administrativ al comunei.
De câţiva ani, locuitorii din Ţepu nu îşi mai pot face nicio construcţie nouă, fără să plătescă şi impozitele aferente. O magazie, un şopron sau o aripă nouă la casă ajung acum rapid în scriptele administraţiei locale, ceea ce face practic imposibilă sustragerea de la plata impozitelor, asta, desigur, dacă proprietarii nu sunt de bună credinţă. Acest lucru se întâmplă graţie unui sistem de cadastrare prin întocmirea de planuri parcelare integrate cu ajutorul unui sistem complex ce permite poziţionarea în teren şi evidenţierea tuturor reţelelor de utilităţi publice. Meritul „pozelor” făcute periodic prin satelit este dublu, susţin edilii: o dată creşte participarea la cota de impozitare şi în al doilea rând permite intervenţia cu precizie în cazul unor avarii la sistemele de furnizare a apei potabile sau la canalizare, atunci când se acestea produc. În plus, cei care vor să îşi intabuleze terenurile o pot face mult mai ieftin şi fără multă bătaie de cap.
„Prin acest lucru, noi reuşim să intabulăm fiecare parcelă de teren şi să poziţionăm în teren fiecare proprietar, astfel încât să putem determina poziţia exactă doar cu GPS-ul. Această documentaţie este recepţionată la OCPI şi persoanele care vor să se înscrie în cartea funciară, vin la Primărie şi îşi iau numărul cadastral, merg la cartea funciară şi îşi înscriu dreptul de proprietate, fără a mai fi nevoiţi să contracteze ei un expert autorizat, care să îi taxeze cu 600 - 700 de lei pentru fiecare parcelă în parte”, susţine Marian Ţuchel, directorul administrativ al Primăriei Ţepu.
