Zona cunoscută în Galaţi sub numele de "La studenţi" este unul dintre cartierele privilegiate ale oraşului, nu doar ca urmare a amplasării centrale, pe o stradă istorică, ci şi datorită Grădinii Publice. Dincolo de aleile elegante, cu aspect de epocă, din cel mai mare parc al oraşului, viaţa din cartierul învecinat se loveşte de numeroase neajunsuri, proprii mai degrabă unui cartier periferic. Şi deşi condiţiile s-au mai îmbunătăţit, în ultimii ani, odată cu asfaltarea străduţelor dintre blocuri, multe lucruri mai rămân încă de făcut pentru a putea vorbi de un cartier cu adevărat civilizat.
Cartier central fără piaţă
Deşi poate părea paradoxal, ceea ce le lipseşte locuitorilor din zona căminelor studenţeşti este un loc din care să-şi poată face cumpărăturile. Dincolo de tinerii din cămine, majoritatea locuitorilor din cartier sunt persoane trecute de vârsta a doua. Pentru acestea, de un real ajutor ar fi existenţa unei pieţe în apropiere sau măcar introducerea unei linii de transport în comun direct către Piaţa Centrală. Bineînţeles, niciuna dintre cele două nu există, motiv pentru care oamenii trebuie să coboare pe strada Bălcescu, de unde sunt nevoiţi să meargă pe jos până în Piaţa Centrală. Vorbim despre persoane care de multe ori merg cu greutate, din cauza bolilor şi a vârstei.
"Ăsta este un mare neajuns pentru noi. Ne-ar trebui o piaţă şi o alimentară în apropiere. Magazine există acum, dar preţurile sunt aşa cum sunt, iar noi avem pensii mici. Şi pentru studenţi este o problemă. Mulţi dintre ei merg la magazinele din apropiere când au nevoie de ceva şi, ca o coincidenţă, preţurile cresc exact când începe anul universitar. Cred că nici studenţii nu au bani de aruncat, având în vedere că au fost trimişi de părinţi să înveţe în alt oraş", a spus o femeie care a dorit să rămână anonimă.
Atunci şi acum
Blocurile A, B şi C au fost printre primele ridicate de către comunişti, la Galaţi, în anii '50. Cu o vechime de peste 60 de ani, imobilele sunt încă solide, în ciuda faptului că, în ultimii ani, bucăţi de faţadă şi chiar o parte dintr-un balcon s-au prăbuşit. Între blocurile A şi B există chiar şi un portal (foto 2) ce străjuieşte aleea. În ciuda aspectului de vechi, tot ansamblul aduce o tentă de clasic, ce oferă zonei un farmec aparte. În spatele blocurilor de la stradă însă, în lipsa unor lucrări de amenajare şi întreţinere, natura pare că vrea din răsputeri să redevină stăpână.
"Partea asta a oraşului era una dintre zonele elegante din Galaţi. Pe Domnească se plimbau numai domnii, boierii. Copacii erau curăţaţi în permanenţă şi arătau asemenea unor umbrele. Acum, îţi intră crengile în ochi. Nici bănci nu prea mai ai pe strada principală. Înainte de ridicarea blocurilor şi a căminelor, aici erau case cu grădini mari şi plantaţii de viţă-de-vie. După ce blocurile au fost construite, au fost amenajate şi spaţiile dimprejur. Era un om care avea grijă de parc. Erau o mulţime de flori. Acum, se vede doar iarba netunsă şi frunzele căzute din copaci. Ce să mai vorbim, trăim într-un oraş dezordonat. Eu am copilărit în Vadul Ungurului şi vă spun sincer că nu aş da Vadul de atunci pe strada Domnească de acum. În cartier, aici, locuiesc din anul 1962 şi ştiu ce vorbesc", a spus Amalia Costea, locatară în blocul A.
Într-o parte a parcului (foto 3) în care, pe vremuri, creşteau flori, este improvizat acum un mic şantier, chiar în spatele ruinei căminului A. În ciuda faptului că străzile şi aleile dintre blocuri au fost asfaltate, peisajul, per ansamblu, pare învechit şi neîngrijit. Vegetaţia neîngrijită şi frunzele căzute contribuie din plin la această impresie.
Locurile de parcare, insuficiente
În zona căminelor studenţeşti, s-au pus, începând cu toamna trecută, stâlpi metalici pentru a împiedica maşinile să mai urce pe trotuare până în buza gazonului şi pentru a fluidiza, în acest fel, şi traficul pietonal. Demersul s-a dovedit a fi unul inspirat, având în vedere că acum trotuarul din faţa căminelor studenţeşti de pe Domnească poate fi folosit din nou de către pietoni. Până la montarea acestor stâlpi metalici, devenise destul de greu să mergi pe trotuar, din cauza zecilor de maşini care îl blocau.
Problemele nu mai sunt acum ale pietonilor, ci ale şoferilor, care nu mai au unde să îşi lase maşinile. "Mulţi dintre colegii mei au maşini, şi nu au unde să le parcheze. Uneori, mergem şi găsim câte un loc de parcare printre blocuri. Uneori, unii şoferi parchează de aşa natură încât blochează două sau trei maşini parcate regulamentar. Poate că ar trebui să se amenajeze ceva mai multe locuri de parcare", a spus Iulian, student în anul al III-lea.
Spre exemplu, pe aleea care desparte căminul G de căminul H, erau parcate peste 15 maşini, în linie. Singura problemă părea să apară la ieşirea din acea coloană, mai ales că toate erau parcate cu spatele la stradă, iar întoarcerea din trei mişcări ar fi fost destul de greu de executat cu o maşină lungă de trei metri, într-un spaţiu atât de îngust. Astfel, studenţii care îşi lasă maşinile acolo trebuie să iasă cu spatele în stradă, având vizibilitate redusă şi din cauza maşinilor parcate regulamentar, în parcarea căminelor.
Studenţii speră ca problema parcărilor să fie rezolvată cât mai curând, dat fiind faptul că, de la an la an, apar din ce în ce mai multe maşini în campusul studenţesc.
Renovată recent, Grădina Publică a împlinit 170 de ani
Grădina Publică este asemenea unei pete de culoare într-un peisaj de altfel tern. La intrarea în parc, o hartă, după model occidental, cu explicaţii în română şi engleză, oferă date despre istoria acestui bătrân monument. Astfel, turistul sau localnicul poate afla că, încă din 1846, pârcălabul Iorga Ghica ne făcea parc public sau că, în 1866, s-a realizat Pavilionul de muzică, refăcut la 1900. Cu 12 ha după Primul Război Mondial, parcul a rămas acum cu doar circa 8,7 ha. Fântâna arteziană datează din 1960 şi este realizată de Stela Gănescu şi Nicolae Constantinescu. Atenţie, însă, fântâna arteziană din Grădina Publică este o copie a Fântânii zodiacale din Parcul Carol, din Bucureşti!
Plăcuţe potrivite şi nepotrivite
Ce este deja depăşit pe schiţă este menţionarea, în vecinătate, a „Muzeului de Artă”, care nu mai este muzeu de artă vizuală, ci este deja Muzeul Istoriei, Culturii şi spiritualităţii creştine de la Dunărea de Jos, precum şi a fostului Stadionul (numele „Portul Roşu” e tăiat, cu gingăşie, de ramă).
De apreciat este şi faptul că, în momentul renovării parcului, au fost ataşate plăcuţe busturilor lui Enescu şi Caragiale, monumente situate de-o parte şi de alta a aleii principale, chiar la intrarea în Grădina Publică.
Parcul cu troiţă dintre cămine, un loc amenajat cu gust
După ce treci de fostul cămin A, un părculeţ cochet amenajat este foarte popular printre studenţi. Pe lângă numeroasele bănci şi o frumoasă troiţă, amplasată în mijlocul parcului, aici am găsit şi mese masive de ping-pong. În parc sunt montate şi numeroase coşuri de gunoi. Din nou, ruina din imediata vecinătate pare să strice un pic din farmecul locului.
Între cămine. Poliţia de Proximitate şi dispensarul studenţesc, faţă în faţă
Într-o fostă cantină a Universităţii "Dunărea de Jos" funcţionează acum sediul Poliţiei de Proximitate şi sala de forţă a Clubului Sportiv Universitar. Chiar în faţa acestei clădiri, dincolo de parcul cu troiţă amenajat între căminele studenţeşti, se află Dispensarul studenţesc, cabinet care aparţine Spitalului Clinic de Copii "Sf. Ioan" Galaţi.
O problemă veche. Căminul A rămâne un focar de infecţie
În vreme ce majoritatea căminelor din campusul studenţesc au fost reabilitate şi arată decent, clădirea fostului cămin A se ridică, asemenea unui cadavru din cărămidă şi tencuială, chiar în mijlocul cartierului. Fără uşi sau ferestre, imobilul arată ca după un bombardament aerian. Hoţii de fier vechi şi-au făcut, de-a lungul anilor, veacul pe aici, furând tot ceea ce a putut fi dezlipit, rupt sau deşurubat. Potrivit oamenilor care locuiesc în blocurile vecine, în subsolul clădirii abandonate ar fi fost descoperiţi anumiţi microbi periculoşi, ceea ce, dacă este adevărat, confirmă faptul că ruina este un adevărat focar de infecţie pentru locuitorii cartierului. În primăvară, câteva barăci au fost montate în spatele imobilului, dar oamenii spun că muncitorii nu prea şi-au făcut apariţia.
Într-un contrast perfect cu ruina fostului cămin studenţesc, autorităţile au adus trei containere, în culori săltăreţe, destinate colectării selective a gunoiului.
Refugiu cu geam lipsă, în staţia de pe sensul spre Parc CFR
În staţia de la Căminele studenţeşti, pe sensul spre Parc CFR, este amenajat un refugiu pentru călători. Starea refugiului lasă însă de dorit, geamul lateral care lipseşte fiind un semn că a fost vandalizat. Nici restul geamurilor nu arată mai bine, fiind zgâriate, murdare şi mâzgălite cu spray graffiti.
Cu gunoiul sub nas, în buricul târgului
În dimineaţa în care am mers în zona căminelor studenţeşti, maşina Ecosal trecuse deja pe la punctul de colectare a gunoiului. Tomberoanele erau astfel golite, locul fiind curat, cu excepţia unei grămăjoare de carton şi celofan. La un simplu tur al cartierului însă, am constatat că unii dintre cei care locuiesc sau care doar trec pe acolo nici nu mai ajung să arunce gunoiul la tomberon, abandonând deşeurile unde le vine la îndemână. Cel mai mult gunoi am găsit într-o curte abandonată, care, până în urmă cu doi ani, a aparţinut municipalităţii. Pungi întregi cu resturi menajere zac astfel pe terenul viran. Probabil că unii dintre cei care au aruncat aici gunoiul nu au calculat bine distanţa şi înălţimea, astfel încât o parte din deşeuri au rămas suspendate în gardul de sârmă ghimpată, aşa cum se poate vedea din cea de-a doua imagine.
De altfel, şi una dintre locatarele dintr-un bloc din zonă ni s-a plâns de această problemă. "Se întâmplă să mai găsesc pungi cu gunoi aruncate pe scara blocului sau în jurul blocului. Unii vecini le iau ei şi le duc, atunci când le găsesc. Deşeurile abandonate astfel sunt o potenţială sursă de microbi, mai ales atunci când este caniculă. Noi stăm în centru mai mult cu numele, pentru că mulţi oameni de aici sunt necivilizaţi, pentru a mă exprima elegant. Şi chiar dacă îl vezi pe unul că aruncă, ce îi poţi spune? Mai rişti şi să fii înjurat sau bătut", a spus femeia.
Pentru locuitorii din apropierea Grădinii Publice, gălăgia, o problemă pe timp de noapte
Doi locuitori din blocurile situate în apropierea Grădinii Publice s-au plâns de zgomotul puternic venit, pe timpul nopţii, de la localurile din cartier. "Nu este gălăgie în fiecare noapte. Însă atunci când este organizată vreo nuntă sau vreun botez, toată noaptea geamurile de la ferestre vibrează. Nu spune nimeni că nu trebuie să asculţi muzică, însă oare invitaţii cum pot sta atâtea ore în hărmălaia aia? Cred că Primăria, prin instituţiile din subordine, ar trebui să ia atitudine", este de părere unul dintre locuitori.
Maidanezi "domesticiţi" între blocuri
În spatele blocurilor de "La studenţi", îşi duc veacul câţiva câini maidanezi, "adoptaţi" de locatari. Faţă de alte cartiere ale oraşului, câinii fără stăpân nu reprezintă o problemă în zona căminelor studenţeşti, spun locuitorii de aici, care adaugă că cele câteva patrupede pripăşite pe lângă scările de bloc sau pe lângă cămine nu sunt agresive cu trecătorii.
„Viaţa liberă”, în cartierul tău. Unde venim joi
Echipa "Vieţii libere" continuă deplasările în cartierele Galaţiului pentru a afla direct de la cititori ce îi nemulţumeşte în zona în care locuiesc. Astfel, joi, 13 octombrie, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm în faţa chioşcului de ziare de lângă piaţa din Micro 20, pentru a ne spune ce probleme există în cartier şi ce pot face autorităţile pentru remedierea lor.
