UPDATE. 3 martie 2022. Potrivit Digi24.ro, rezultatul negocierilor dintre Ucraina și Rusia, din această seară, se rezumă la armistițiu parțial şi coridoare umanitare.
A fost cea de-a opta zi a războiului din Ucraina, iar atacurile armatei rusești continuă. Noi explozii au avut loc peste noapte în Kiev și în Herson, în timp ce sirenele anti-aeriene au răsunat în multe alte orașe. Autoritățile ucrainene au confirmat că Herson și zona din jur sunt sub controlul armatei ruse.
Tot astăzi, a avut loc doua rundă de negocieri ruso-ucrainene desfăşurată joi, la o săptămână de la începerea invaziei ruse în Ucraina, s-a încheiat cu un acord pentru o încetare temporară a focului pentru raţiuni umanitare, a declarat negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak, care a anunţat că va urma încă o rundă de negocieri, relatează Reuters, AFP şi EFE, citate de Agerpres.
„Spre marele nostru regret, nu am obţinut rezultatele pe care mizam”, a afirmat Podoliak. Totuşi, a adăugat el, „părţile au ajuns la o înţelegere asupra creării în comun de coridoare umanitare, cu o încetare temporară a focului'', dar ''nu peste tot, ci numai în acele locuri unde coridoarele umanitare pot fi stabilite va fi posibilă o încetare a focului pe perioada evacuării”.
Cele două părţi s-au înţeles de asemenea asupra livrării de alimente şi medicamente în sectoarele unde se desfăşoară cele mai grele lupte.
„Tot ce pot spune este că am discutat aspectul umanitar suficient de detaliat, pentru că foarte multe oraşe sunt acum încercuite de forţele ruse. Este o situaţie dramatică cu medicamentele, alimentele şi evacuarea”, a deplâns Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.
El a mai spus că va avea loc o nouă rundă de negocieri cu Rusia, a treia, care ar urma să se desfăşoare la începutul săptămânii viitoare.
(Anca Melinte)
UPDATE. 1 martie 2022. O nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina. O nouă rundă de discuţii între delegaţiile rusă şi ucraineană este programată pentru 2 martie 2022, a anunţat marţi, 1 martie 2022, publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de agenţia oficială de presă rusă TASS.
O altă media ucraineană, Glavkom, citând surse din delegaţia ucraineană, a dezvăluit termenii avansaţi de părţi în timpul primei întâlniri. Potrivit acesteia, Rusia ar fi cerut Ucrainei să aprobe în parlament statutul de neutralitate al ţării şi să organizeze un referendum pe această chestiune. În afară de aceasta, partea rusă a cerut Ucrainei să recunoască republicile populare (autoproclamate - n.r.) Doneţk şi Lugansk în graniţele administrative ale regiunilor corespunzătoare şi să renunţe la cererea ca Crimeea să fie returnată Ucrainei. Ucraina, potrivit Glavkom, a cerut încetarea focului şi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său.
Discuţiile ruso-ucrainene au avut loc luni şi au durat cinci ore. Delegaţia rusă a fost condusă de consilierul prezidenţial Vladimir Medinski, care a declarat mai devreme că delegaţia rusă este pregătită să discute cu partea ucraineană atât timp cât va fi nevoie pentru a ajunge la acorduri. El a mai spus că delegaţiile au convenit în mod preliminar să organizeze următoarea rundă de discuţii în Belarus, adaugă TASS.
Negocieri între ucraineni și ruși, în condiții de amenințare nucleară (28 februarie 2022) În a cincea zi de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina au continuat bombardamentele asupra principalelor orașe ucrainene, Kiev și Harkov. Paradoxal, bombardamentele rusești au continuat chiar și în condițiile în care, între cele două părți, la granița cu Belarus, se derulau ”negocieri de pace”.
Poziţia Ucrainei la aceste tratative, anunţată de biroul de presă al preşedintelui Volodimir Zelenski, era de a cere un armistiţiu imediat şi retragerea forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Rusia a fost mai prudentă: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, a refuzat să comenteze obiectivele Rusiei la negocieri.
Delegaţia rusă este condusă de consilierul prezidenţial Vladimir Medinski, iar cea ucraineană - de ministrul Apărării, Oleksi Reznikov, care s-a prezentat în ţinută militară kaki.
Înaintea acestor negocieri, președintele Volodimir Zelenski s-a arătat sceptic cu privire la potențialul rezultat al negocierilor, dar a declarat că nu dorește să i se reproșeze că nu a epuizat și această variantă în sensul reducerii ostilităților.
Cea mai mare parte a atacurilor rusești s-au concentrat asupra orașului Harkov, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina. Mai multe obuze au căzut, luni, în jurul prânzului, în zone rezidențiale. „Harkovul tocmai ce a fost atacat intens cu artilerie, sunt zeci de morți și sute de răniți. Acest coșmar trebuie să-l vadă toată lumea”, a declarat adjunctul ministrului de Interne ucrainean.
Cetățenii români ar trebui să părăsească Rusia. Detalii
Atacuri erau lansate și asupra capitalei Ucrainei, aceasta continuând să se apere. În Kiev s-au ridicat baricade în jurul instituțiilor strategice, iar forțele armate au continuat să detecteze sabotori, a spus primarul orașului, Vitali Kliciko. Acesta le-a cerut locuitorilor să respecte interdicția de a ieși din casă, pentru siguranța orașului. El face apel la oameni să-și părăsească locuințele doar pentru a merge în adăposturi, dacă pornesc sirenele de alarmă.
O escaladare a situației a fost înregistrată după ce Ministerul Apărării din Rusia a anunţat luni că a plasat forţele de descurajare în alertă sporită de luptă, în acord cu un ordin dat duminică de preşedintele rus Vladimir Putin, chiar în condițiile negocierilor de pace de la graniţa Belarusului între delegaţiile ucraineană şi rusă, relatează DPA şi Reuters.
Ministrul Apărării de la Moscova, Serghei Şoigu, l-a informat pe preşedintele Vladimir Putin de această decizie, care implică forţele de rachete strategice, Flota Nordică şi Flota din Pacific şi forţele aviatice cu rază lungă de acţiune, conform unui comunicat al ministerului.
Duminică, Putin a avansat perspectiva unei escaladări nucleare cu Occidentul în privinţa Ucrainei, dând ordin ca "armele de descurajare" ale Rusiei, care includ şi arme nucleare, să fie puse în alertă specială, invocând ceea ce el a numit afirmaţiile agresive ale liderilor din NATO şi sancţiunile economice occidentale împotriva Moscovei.
(Ovidiu Amălinei)
