Din colecția "Cele mai triste poezii rămase tablou"
Ce fel de miră!...şi ce fel de mire!...
ce fel de nuntă...(azi!...întru vecie!)...
se desfăşoară şi se înfăşoară:
MINUNĂ(ţie) şi MINUNĂ(mie)!!!!!!
Numai frumos?...ar fi foarte puţină
mirarea ş-admirarea!...ce înaltă
e steaua POEZIEI împreună,
prin lumea rece şi prin lumea caldă!
Numai atât?...sigur că nu!...se vede
că steaua lor albastră-i şi adâncă!...
nu poate fi altfel...nu, nu, nu poate,
cât stau (în STEAUĂ) laolaltă, lângă!
Ce vals şi horă!...mâinilor întinse
spre-mbrăţişare, pururi să le fie
gândul şi visul doar apropiere:
MINUNĂ(mie) şi MINUNĂ(ţie)!!!!!!
