Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni că lucrează împreună cu aliații săi europeni la definirea unor „poziții comune” în încercarea de a-l convinge pe președintele american Donald Trump să țină cont de interesele Ucrainei și Europei în fața Rusiei, relatează AFP.
Pentru moment, Franța și Marea Britanie au avansat inițiativa unei încetări a focului parțială timp de o lună în Ucraina, după cum relatează publicația franceză Le Figaro.
„Vom defini pozițiile noastre comune, ceea ce vrem să obținem și ceea ce nu este negociabil. Aceste poziții vor fi prezentate partenerilor noștri americani”, a scris Zelenski pe Telegram, după reuniunea de la Londra de duminică cu aliații europeni ai Ucrainei. Prioritatea este de a se ajunge la o „pace solidă și durabilă și un acord bun privind încheierea războiului”, a subliniat șeful statului ucrainean.
Bulversați de apropierea între Washington și Moscova și stupefiați de atacurile virulente la care Zelenski a fost supus vineri în fața camerelor de filmat în fața întregii lumi la Casa Albă, aliații Kievului au încercat duminică să-și strângă rândurile. Invitați de premierul britanic Keir Starmer, 15 lideri europeni, printre care președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, s-au angajat să sprijine Kievul și să se reînarmeze împotriva Rusiei. La această reuniune a participat și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
Liderii europeni, cărora li s-au alăturat la Londra și Turcia, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul canadian Justin Trudeau, au convenit duminică asupra necesității de a încerca să mențină SUA de partea lor.
Zelenski și-a reiterat dorința de a semna acordul privind exploatarea minereurilor rare „dacă toate părțile sunt pregătite”. „Sunt pregătit pentru toate formatele constructive în relațiile cu Statele Unite. Cred că avem tot ce ne trebuie”, a subliniat el în fața presei, adăugând totuși că este necesar să se „înțeleagă anumite linii roșii ucrainene”. Kievul cere în special garanții de securitate în caz de încetare a focului, pe care Washingtonul a refuzat până acum să i le acorde.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că, în cooperare cu Marea Britanie, dorește un armistițiu de o lună în Ucraina „în aer, pe mare și în ceea ce privește infrastructura energetică”. „Aceasta este o condiție prealabilă”, a explicat ulterior ministrul de externe Jean-Noel Barrot, luni dimineață, la France Inter. „Este o modalitate de a verifica dacă Rusia dorește cu adevărat să pună capăt acestui război”, a spus el.
La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a subliniat că „anumite țări” și-au exprimat dorința de a se alătura „unei coaliții a bunăvoinței” pentru a apăra un viitor acord de pace în Ucraina.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat, de asemenea, asupra unor „garanții de securitate globale” pentru Ucraina și a declarat că dorește să prezinte un plan de „reînarmare a Europei” în cadrul summitului special al UE, preconizat pentru joi, la Bruxelles.
Pe de altă parte, Washingtonul a crescut duminică și mai mult presiunea asupra lui Zelenski, lăsând să planeze ideea că el ar trebui să plece. „Avem nevoie (la Kiev) de un lider care să trateze cu noi, să trateze cu rușii la un moment dat și să pună capăt războiului”, a declarat consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz.
Washingtonul și Moscova, care salută schimbarea radicală a politicii americane, au început luna trecută negocieri - fără să invite Ucraina sau europenii - pentru a pune capăt războiului, pentru care președintele american refuză să îl considere responsabil pe președintele rus Vladimir Putin.
