Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că actuala sa propunere de pace, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, nu este oferta sa finală. Afirmaţiile au loc în contextul în care Ucraina şi aliaţii săi europeni au subliniat că planul de pace propus de Trump poate fi o bază pentru discuţii, însă necesită „eforturi suplimentare”, relatează Reuters, preluată de Agerpres.
„Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, le-a declarat Trump jurnaliştilor sâmbătă, potrivit celor relatate de HotNews. Liderul de la Casa Albă a răspuns însă „nu” atunci când a fost întrebat dacă aceasta este oferta sa finală.
„Nu vom obține pace durabilă oferind concesii”
Senatori americani, democraţi şi republicani şi-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului preşedintelui Donald Trump” de a pune capăt războiului din Ucraina, într-un comunicat publicat sâmbătă, relatează AFP.
„Nu vom obţine o pace durabilă oferind concesie după concesie lui Putin şi degradând fatal capacitatea Ucrainei de a se apăra. Istoria ne-a învăţat că Putin înţelege doar forţa şi nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, au scris trei aleşi democraţi, un senator independent şi un senator republican.
„Trebuie să ne consultăm îndeaproape cu partenerii noştri ucraineni şi cu partenerii noştri NATO cu privire la calea de urmat. Ar trebui să exercităm o presiune reală asupra Rusiei pentru a veni la masa negocierilor”, se mai arată în comunicat.
Republicanul Roger Wicker, care prezidează Comitetul Forţelor Armate din Senat, a emis, la rândul său, o declaraţie separată vineri.
„Acest aşa-numit "plan de pace" are probleme reale şi sunt foarte sceptic în ceea ce priveşte capacitatea sa de a instaura pacea. Ucraina nu ar trebui să fie forţată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a declarat senatorul, adăugând:
„Dimensiunea şi dispunerea forţelor armate ale Ucrainei reprezintă o alegere suverană a guvernului şi a poporului său”.
„Vom continua să înarmăm Ucraina”
Liderii celor opt state nord-europene și baltice au discutat sâmbătă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reafirmând totodată sprijinul pentru Kiev și promițând să continue furnizarea de arme către Ucraina, concomitent cu consolidarea apărării europene pentru a descuraja noi agresiuni rusești, informează Reuters.
„Până acum Rusia nu s-a angajat la un armistițiu sau la orice pas menit să aducă pacea”, se arată într-o declarație comuni a liderilor din Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia.
„Soluțiile care respectă suveranitatea Ucrainei și care vor duce la o securitate și stabilitate mai mare a Ucrainei și a Europei au susținerea noastră deplină”, afirmă semnatarii.
Grupul celor opt țări susține de asemenea înăsprirea sancțiunilor și măsuri economice mai ample care să vizeze Moscova pe măsură ce războiul continuă.
„Vom continua să înarmăm Ucraina și să întărim apărarea Europei”, se mai spune în document. Declarația survine în contextul în care Ucraina și aliații săi europeni încearcă să dea un răspuns coordonat planului în 28 de puncte pe care l-au prezentat Statele Unite, în vederea unei păci între Rusia și Ucraina.
Declarația de la Johannesburg
Un prim punct de vedere s-a conturat în cadrul summitului G20 de la Johannesburg. Planul american pentru Ucraina are nevoie de ”lucru suplimentar”, au afirmat, sâmbătă, într-o declarație comună, 11 lideri, majoritatea europeni, după o reuniune care a avut loc în marja summit-ului G20.
Planul în 28 de puncte propus de Washington ”este o bază care va avea nevoie de lucru suplimentar”, scrie în declarația liderilor, care se arată ”îngrijorați de limitările propuse forțelor armate ucrainene, care ar lăsa Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”.
Declarația este semnată de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa, de președinții Emanuel Macron (Franța) și Alexander Stubb (Finlanda), premierii Mark Carney (Canada), Micheal Martin (Irlanda), Giorgia Meloni (Italia), Sanae Takaichi (Japonia), Dick Schoof (Olanda), Pedro Sanchez (Spania), Keir Starmer (Marea Britanie) și Jonas Gahr Støre (Norvegia). Aceștia transmit în declarație că propunerea americană „include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă”, însă reiterează „principiul că frontierele nu trebuie schimbate prin forță”.
