e vremea când studiam constituţia caprei
de tăiat lemne, cu pădurea spânzuraţilor
deschisă taman la pagina despre execuţie,
a venit o pasăre mai neagră decât corbul lui
poe, dar n-a reuşit să-mi şoptească celebrul
nevermore, deoarece a trecut vecinul deştept
cu buldozerul şi a răsturnat ograda peste mine,
uite-aşa, să moară şi capra vecinului! uite-aşa!
s-o creadă el că poate să-şi irosească viaţa în
pădurea mea! crede că dorul mă abandonează
aşa, cu una, cu două... chiar dacă-i asemănător
cu motorul omului din tecuci, cum a scris
şi a stabilit poetul/magistrul mihai ursachi?!
după aceea am început să studiez constituţia
patriei! şi ce de surcele, doamne, ce de surcele!
nu cumva tu ai fost pasărea aceea umplută
cu mister? dacă nu ai fost tu, poţi să-mi spui
de ce profesorul sare pe fereastră, plângând?
