Deschide pumnul Dumnezeu de-a valma:
nasc vremuri noi în ţipăt de Marii...
Înzăpezeşte inima şi palma:
alb ilegal ţinut în puşcării...!
Orbecăiesc iluzii până cad
târându-se prin strâmte calendare...
Şah repede s-apropie de mat,
batjocorit de-o piesă oarecare...!
Deschide pumnul Dumnezeu şi strâmbă
dulce, amar, crud, sacru şi păcat...
Se vede urma sângelui pe tâmplă
şi cuiul rugineşte în şah mat...!
S-a mai deschis fereastra unui dor
şi undeva s-a mai înfipt o cruce...
În ţipătul Mariilor cobor:
strâmtoare!… lupi!… singurătate!… ninge!...
Şah mat (apărarea zimbriană) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
PROFESORUL de LINIȘTE Ulciorul şi Cobiliţa de la Tata (pericopă) HAI SĂ FACEM GUTUI!!! DOR (dosarele XYZ) AŞA mi-a ZIS
Mai multe din această categorie:
