Gălăţenii diagnosticaţi cu tuberculoză, cei infectați cu virusul HIV, dar şi persoanele care doresc să depisteze precoce cancerul prin screening, chiar dacă figurează la "neasiguraţi", au dreptul la o serie de tratamente şi de investigaţii gratuite. În toată ţara, mai multe programe naţionale sunt finanţate de Ministerul Sănătăţii, astfel încât întreaga populaţie să aibă acces la tratamentele şi investigaţiile necesare.
Concret, prin intermediul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi, Ministerul Sănătăţii finanţează şapte programe naţionale cu impact major asupra populaţiei. Fie că vorbim de imunizarea copiilor, de supravegherea şi controlul bolilor transmisibile prioritare, de cel al infecţiei cu HIV, al tuberculozei, al infecţiilor nosocomiale, precum şi de monitorizarea utilizării antibioticelor, de depistarea precoce a cancerului prin screening organizat sau de sănătatea femeii şi a copilului, fondurile necesare sunt alocate direct din bugetul Ministerului Sănătăţii, prin intermediul programelor naţionale respective. Drept urmare, în cazul în care un gălăţean este diagnosticat cu una dintre aceste boli, poate beneficia de tratamente gratuite, chiar dacă este neasigurat.
Programe derulate şi prin Direcţia de Sănătate Publică
Alături de Subprogramul naţional de tratament al bolnavilor cu HIV/SIDA, de Subprogramul naţional de tratament al bolnavilor cu tuberculoză, de Programul de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, de programele derulate prin unităţile sanitare publice şi implementate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, mai sunt şi alte programe naţionale, derulate de CJAS, cum ar fi: Programul naţional de suplinire a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică; Programul naţional de diabet zaharat; Programul naţional de oncologie; Programul naţional de boli rare; Programul naţional de hemofilie şi talasemie; Programul naţional de post-transplant şi Programul naţional de ortopedie.
În ciuda tuturor acestor programe, oamenii nu ştiu de multe ori despre existenţa lor şi despre drepturile pe care le au. Astfel, amână de multe ori să meargă la medic, ajungând să fie diagnosticaţi abia în momentul în care boala este deja într-un stadiu avansat.
