Alte 57 de cazuri de rujeolă au fost înregistrate în zece judeţe şi în Capitală, în ultima săptămână, a transmis Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Numărul total de cazuri raportate a ajuns la 14.758, de la începutul actualei epidemii. Astfel, din numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate până la data de 20 iulie 2018, 59 s-au soldat cu decesul pacienţilor.
În săptămâna 16-20 iulie, au fost raportate încă 57 cazuri nou confirmate, în zece judeţe şi în municipiul Bucureşti, informează INSP. În ultima săptămână nu au fost înregistrate decese, scrie Mediafax. Cazurile noi au fost confirmate în următoarele judeţe şi în Bucureşti: Buzău (19), Municipiul Bucureşti (11), Iaşi (nouă), Bihor (opt), Bacău (două), Braşov (două), Galaţi (două), iar în Maramureş, Neamţ, Vaslui şi Vrancea, câte un caz.
În primele cinci luni ale acestui an, în jur de 70 de cazuri de rujeolă au fost confirmate în judeţul nostru, conform Direcţie de Sănătate Publică Galaţi. În urmă cu un an, un bebeluş de şase luni, din Tecuci, a decedat din cauza acestei boli.
O boală extrem de contagioasă
Rujeola este o infecţie virală extrem de contagioasă. Boala este cauzată de virusul rujeolic, un virus din familia paramixovirusuri. Acest grup de virusuri cauzează, în general, afecţiuni respiratorii. Rujeola se transmite atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută. Virusul se răspândeşte, cel mai adesea, în perioada de incubaţie a bolii, atunci când pacientul nu ştie că este bolnav şi nu prezintă niciun simptom. Vaccinarea este singura modalitate prin care rujeola poate fi prevenită. Cunoscută şi sub denumirea de pojar, rujeola duce adesea la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare, iar pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală, atrag atenţia medicii specialişti.
Complicaţiile sale pot fi severe
Rujeola este considerată boala eruptivă care se soldează cu cele mai multe complicaţii. Vorbim de cele mai multe ori de suprainfectări ale sistemului respirator (angină acută pultacee, laringită, bronşită, bronşiolită, pneumonie, bronhopneumonie), dar şi de afectarea inimii (miocardită, pericardită), de conjunctivite purulente, stomatite, otite, oto-mastoidite sau chiar encefalită (virusul ajunge inclusiv la nivelul sistemului nervos). O complicaţie foarte rară (un caz la 100.000 de infecţii) este panencefalita sclerozantă, care apare la câţiva ani (trei-şapte ani) distanţă după infecţia cu virusul rujeolic, prin persistenţa acestuia în sistemul nervos. Boala este foarte gravă (afectează comportamentul, provoacă tulburări de mers, ameţeli, deteriorare neurologică şi fizică progresivă) şi se finalizează, de cele mai multe ori, cu deces în lunile/anii ce urmează.
