Înaintarea în vârstă şi bagajul genetic sunt doi factori de risc în dezvoltarea hipertensiunii arteriale. Dacă pe aceştia nu îi putem controla, valorile tensiunii arteriale pot fi influenţate însă de dietă, de activitatea fizică şi de gestionarea stresului de peste zi.
În mod normal, tensiunea arterială este produsă de inimă, în momentul în care acest organ împinge sângele în întregul sistem circulator, pe de o parte, iar pe de alta este dată de rezistenţa vaselor la fluxul de sânge. Tensiunea e mai crescută atunci când inima se contractă (sistolică - prima valoare a citirii tensiunii sângelui) şi mai redusă atunci când aceasta se relaxează (diastolică - a doua valoare a citirii tensiunii sângelui).
Tensiunea arterială standard este de de 115/75 mmHg. Tensiunea arterială crescută poate fi consecinţa geneticii sau a vârstei, dar şi a stresului. Când o persoană este stresată, inima începe să pompeze mai mult sânge şi mai repede şi, prin urmare, tensiunea arterială creşte. Astfel, inima, creierul, rinichii şi ochii pot avea de suferit.
Dacă vârsta şi genetica sunt doi factori de risc pe care nu-i putem controla, ne putem organiza viaţa în aşa fel încât să reducem stresul, care este şi el tot un factor de risc. Ne ajută activitatea fizică susţinută, alimentaţia mai puţin sărată şi meniul echilibrat. Suplimentar, putem consuma băuturi naturale, care contribuie, la rândul lor, la reducerea hipertensiunii.
Ceaiul de hibiscus
Tensiunea arterială poate scădea relativ simplu în urma consumului de ceai. Ceaiul de hibiscus sau ceaiurile care conţin şi hibiscus sunt astfel de exemple. Participanţii la un studiu în acest sens, care au băut trei căni de ceai pe zi, timp de şase săptămâni, au reuşit să reducă tensiunea arterială sistolică cu câteva puncte. Specialiştii apreciază că florile de hibiscus conţin fitochimicale bioactive, care acţionează ca inhibitori aproape la fel de eficienţi precum medicamentele care se prescriu pentru combaterea hipertensiunii arteriale.
Sucurile de rodie şi de afine
Sucul de rodie conţine şi el un inhibitor al unei enzime care determină creşterea tensiunii arteriale. Studiile recente au arătat că sucul de rodie reduce şi depunerile de pe artere, eliberând fluxul de sânge către inimă. Nutriţioniştii recomandă consumul a 180 de mililitri de suc de rodie pe zi, fără îndulcitori.
Afinele şi sucul de afine au, la rândul lor, proprietăţi antiinflamatoare şi sunt puternic antioxidante, ajutând la prevenirea şi reducerea deteriorării vaselor de sânge. În plus, dilată aceste vase de sânge, îmbunătăţind circulaţia.
Laptele degresat sau cu conţinut scăzut de grăsime
Ambele băuturi - laptele degresat şi cel cu conţinut scăzut de grăsime - conţin calciu şi potasiu, doi nutrienţi care menţin tensiunea arterială la valori normale. Laptele degresat este mai bogat în calciu decât cel gras, iar studiile au dovedit că trei pahare din această băutură zilnic pot reduce tensiunea arterială sistolică.
Sucul de sfeclă, apa şi cafeaua decofeinizată
Apa plată este, probabil, cea mai simplă şi ieftină cale de a menţine tensiunea arterială la cote normale. Deshidratarea cronică distruge vasele de sânge şi supune inima unui efort suplimentar, astfel că este nevoie ca fiecare persoană care cântăreşte mai mult de 68 de kilograme să bea doi litri de apă pe zi.
Ultimele studii arată că trei ceşti de cafea de 200 mililitri băute pe zi cresc presiunea sanguină sistolică, din pricina cafeinei care îngustează vasele de sânge şi amplifică efectele stresului în organism. 200 de mililitri de cafea la filtru conţin 100-125 de miligrame de cafeină, în vreme ce aceeaşi cantitate de ceai verde conţine doar 50 de miligrame de coferină.
Sucul de sfeclă este bogat în potasiu şi în acid folic, substanţe care au un rol important în reglarea tensiunii arteriale. Unele studii arată că un consum de două ceşcuţe pe zi poate scădea drastic tensiunea arterială, în circa o oră.
