Mai mulţi parlamentari propun, într-o iniţiativă legislativă, ca pacienţii asiguraţi prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să aibă dreptul la investigaţii gratuite de screening, la solicitarea proprie sau pe baza unei trimiteri de la medicul specialist. Proiectul, iniţiat de 31 de parlamentari din PSD, UDMR, PNL, USR şi PMP, introduce în textul Legii 46/2003 privind drepturile pacientului sintagma de "screening", definirea acesteia, precum şi dreptul pacienţilor de a accesa aceste servicii, arată Agerpres.
Potrivit proiectului, pacienţii asiguraţi prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au dreptul la investigaţii gratuite de screening la solicitarea proprie din momentul încadrării în grupul de risc sau pe baza unei trimiteri de la medicul specialist. Prin screening se înţelege examinarea iniţială care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie în scopul descoperirii precoce a bolilor şi evidenţierii lor într-un stadiu incipient.
„Testul screening este recomandat în procesul de examinare medicală pentru descoperirea precoce a bolilor ori evidenţierea lor într-un stadiu incipient. (...) Costurile tratamentelor efectuate în stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine şi mai eficace. Conform ultimelor date statistice ale GLOBOCAN (Globocan cancer observatory), publicate în anul 2018, din cauza diagnosticării în faze avansate a bolii, 50.902 cetăţeni mor în fiecare an de cancer, ceea ce înseamnă o medie de 140 de persoane zilnic", au arătat iniţiatorii, în expunerea de motive a proiectului.
Unde duce lipsa screening-ului
Parlamentarii spun că „lipsa de informare şi lipsa programelor de screening sunt principalele cauze ale depistării tardive a cancerului". „Din cauza lipsei dreptului la screeningul gratuit şi a informării pacientului asupra acestei metode de investigaţie şi tratament, conform Colegiului Medicilor din România, sistemul de sănătate din România a ajuns să aibă cea mai mare rată a mortalităţii din cauza cancerului la nivelul ţărilor UE. 83.461 de noi cazuri de cancer s-au înregistrat în 2018 în România", susţin aleşii.
Printre iniţiatorii proiectului se numără Corneliu-Florin Buicu, Tamara Ciofu, Ileana Dumitrache, Viorica Cherecheş, Antoneta Ioniţă, Rareş Pop, Emanuel Ungureanu, Petru Movilă, Kelemen Hunor, Korodi Attila, Cseke Attila-Zoltán, László Attila, Apjok Norbert, Biró Rozália-Ibolya, Csép Éva-Andrea, Erdei Dolóczki István, Márton Árpád-Francisc, Seres Dénes.
