Proastele obiceiuri alimentare, precum creşterea consumului de produse ultraprocesate, a provocat o epidemie de obezitate în Europa, care nu numai că sporeşte riscul de a suferi boli grave, ci presupune totodată un cost uriaş şi o provocare majoră pentru sistemele publice de sănătate, relatează EFE, citată de Agerpres.
Mai mult de jumătate din populaţia adultă din Uniunea Europeană este supraponderală sau suferă de obezitate, în timp ce un copil din trei se confruntă cu acelaşi probleme, potrivit unui raport publicat marţi de United European Gastroenterology (UEG), care reuneşte principalele asociaţii din domeniul sănătăţii digestive.
Acestea sunt cifre alarmante, care "în viitorul apropiat nu vor face decât să crească şi să determine una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică cu care ne confruntăm", avertizează Markus Peck, responsabil pe probleme medicale al UEG.
Documentul avertizează că există studii care demonstrează că obezitatea poate spori cu 50 la sută riscul de a suferi de cancer colorectal, mai ales în rândul bărbaţilor. De asemenea, aproape trei sferturi dintre obezi suferă de grăsime la ficat, ceea ce poate degenera în steatohepatită non-alcoolică (NASH), complicaţie care poate provoca probleme mult mai grave. Raportul dezvăluie că incidenţa obezităţii infantile este mai mare în ţările din sudul Europei, unde dieta mediteraneeană, bogată în vegetale a fost înlocuită de produsele procesate. Malta, Croaţia, Italia, Spania, Cipru, Grecia şi Portugalia se clasează în fruntea membrilor comunitari cu cel mai mare procent de copii supraponderali. Se avertizează totodată asupra cercului vicios între obezitate şi sărăcie: există studii ce corelează veniturile mici de obezitate, fapt care poate avea repercusiuni asupra sănătăţii mintale a copiilor, provocând anxietate şi depresie şi un randament scăzut la şcoală. Studiul subliniază şi importanţa pe care alimentaţia din primii ani de viaţă o are pentru viitorul copilului.
Produsele de tip fast-food, arătate cu degentul
Raportul consideră vinovate alimentele ultraprocesate, produsele precongelate, cărnurile procesate şi chipsurile ambalate. Potrivit UEG, aceste alimente produse de mari companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, comparativ cu alimentele sănătoase, dar perisabile. Specialiştii corelează şi mâncatul acestor produse, care au un conţinut mare de sare, zahăr şi grăsimi saturate, de o creştere a riscului de cancer. Produsele ultraprocesate asigură între 25 la sută şi 50 la sută din totalul consumului energetic zilnic. De aceea, restricţiile la accesul acestor produse se numără printre măsurile reclamate atât de UE cât şi de ţările membre pentru a reduce riscul, costul şi impactul social al bolilor digestive.
Se cer, printre alte măsuri, să se limiteze publicitatea şi disponibilitatea aşa-numitelor alimente „junk food” mai ales în rândul copiilor, să se impună taxe fiscale asupra băuturilor carbogazoase şi o etichetare mai clară privind valoarea calorică şi cea nutriţională. În general, UEG cere reducerea producţiei de alimente procesate şi mai mute campanii de conştientizare menite să schimbe cultura alimentară în favoarea alimentelor sănătoase.
Cu ochii spre 2050
„Obiectivul nostru este de a obţine o transformare la nivel european în favoarea unor regimuri alimentare sănătoase pentru 2050”, a explicat responsabilul pe probleme medicale al UEG.
Markus Peck le recomandă europenilor să mănânce de două ori mai multe fructe, legume, nuci şi verdeţuri şi să reducă la jumătate cărnurile roşii şi zahărul. Zahărul ar trebui să reprezinte, de asemenea, mai puţin de zece la sută din consumul total de energie zilnică, iar grăsimile suprasaturate sub zece la sută.
Raportul UEG recomandă totodată limitarea pe cât posibil sau chiar interzicerea consumului aşa-numitelor grăsimi trans, care cresc nivelul de colesterol LDL (colesterol rău) şi scad în acelaşi timp nivelul de colesterol HDL (colesterol bun) - această combinaţie nefericită fiind un factor important în producerea unor afecţiuni cardiace şi a altor boli.
