Evaluaţi acest articol
(10 voturi)
1 comentariu

Sute de gălăţeni suferă de boala Alzheimer, o maladie care îi fură bolnavului memoria, limbajul, emoţiile şi personalitatea. O analiză a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) plasează Galaţiul printre judeţele cel mai puternic afectate de această boală. Situaţia nu este deloc surprinzătoare, deoarece Galaţiul are o populaţie îmbătrânită, din rândul căreia provin cei mai mulţi pacienţi cu „boala uitării”.

INSP a publicat recent o analiză a situaţiei bolilor mintale în România. Din datele prezente în document reiese faptul că incidenţa maladiei Alzheimer, în judeţul Galaţi, era, în 2018, de 216 bolnavi la suta de mii de locuitori. Judeţul nostru se afla pe locul al zecelea, pe plan naţional, la incidenţa acestei boli neurodegenerative, după: Tulcea, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Giurgiu, Vâlcea şi municipiul Bucureşti. Prevalenţa bolii la scară naţională a fost, în acelaşi an, de 165 de cazuri la suta de mii de locuitori.
"În România, maladia Alzheimer afectează aproximativ 270.000-300.000 de persoane. În ţara noastră nu este încă recunoscut faptul că demenţa (boala Alzheimer este cel mai des întâlnită formă de demenţă - n.r.) reprezintă o problemă de sănătate publică, nefiind elaborată o strategie naţională privind această afecţiune. Luând în considerare numai cazurile de demenţă Alzheimer şi fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demenţă sunt implicate încă trei-patru persoane, calitatea vieţii a cel puţin un milion de români este profund perturbată”, arată INSP.

Mulţi bolnavi, puţine servicii de îngrijire

Cei 300.000 de români diagnosticaţi cu Alzheimer situează România cu mult peste media europeană, iar aici nu intră în calcul bolnavii îngrijiţi de familii, mulţi dintre aceştia nefiind nici măcar luaţi în evidenţele medicale.
Cel mai adesea, boala Alzheimer apare după vârsta de 60 de ani, fiind o afecţiune neurodegenerativă (în care neuronii din creier sunt distruşi în mod progresiv - n.r.). Incidenţa mare a maladiei în judeţul Galaţi poate fi explicată şi prin îmbătrânirea demografică a populaţiei, lucru subliniat de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi.
„Populaţia vârstnică este numeroasă, acest lucru fiind cauzat de o natalitate scăzută în raport cu rata mortalităţii. Numărul şi ponderea mare a vârstnicilor înseamnă o nevoie crescută de servicii medicale, sociale şi medico-sociale”, scrie într-un raport de activitate al DSP Galaţi.
În ciuda numărului mare de bolanvi, România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte fondurile alocate pentru îngrijirea bolilor creierului, „fenomen explicabil, în cea mai mare parte, prin absenţa serviciilor de îngrijire”, scrie Societatea Română Alzheimer.

Membrii familiei observă primii simptomele

Boala Alzheimer nu înseamnă doar pierderi ale memoriei, ci şi tulburări de comportament, de personalitate, pierderea abilităţii de a gândi corect şi de a efectua activităţi zilnice dintre cele mai simple. De obicei, membrii familiei observă modificările de la început, dar acestea pot fi sesizate şi de bolnavul însuşi. Vârsta înaintată, istoricul familial, bolile cardiovasculare, diabetul, sindromul Down şi terapia hormonală de substituţie sunt consideraţi factori de risc în apariţia bolii Alzheimer. Simptomele bolii includ: pierderi de memorie, dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor uzuale, tulburări de limbaj, dezorientare temporo-spaţială, tulburări de judecată, probleme cu gândirea abstractă, punerea anumitor obiecte în locuri neobişnuite, tulbuări ale dispoziţiei, modificări de personalitate, lipsa iniţiativei, somnolenţa pronunţată.

"Boala uitării", descoperită în 1901

Psihiatrul german Alois Alzheimer (1864-1915) a examinat-o, pe 25 noiembrie 1901, pe Auguste D., o pacientă în vârstă de 51 de ani, internată într-un spital din Frankfurt, pentru "tulburări cognitive progresive, halucinaţii, idei delirante şi degradare a personalităţii sociale". Diagnosticul pe care medicul german îl nota în foaia de observaţie a pacientei era unul nedefinit: "boală a uitării".
Femeia a rămas în grija medicului timp de cinci ani. După ce a murit, ca urmare a unei infecţii (bolile infecţioase reprezentau de departe principala cauză de mortalitate în Europa, la începutul secolului al XX-lea - n.r.), creierul femeii, obţinut în urma autopsiei, a fost studiat în amănunt de Alzheimer, care a observat o serie de modificări anatomice nedescrise de niciun alt medic înaintea sa. Pe 3 noiembrie 1906, în cadrul celei de-a 37-a ediţii a Conferinţei Psihiatrilor Germani din Sud-Vest, desfăşurată la Tübingen, cazul fostei paciente a fost prezentat de Alzheimer. Detaliile au fost ulterior publicate într-o revistă germană de specialitate, sub titlul "O îmbolnăvire particulară a scoarţei creierului".

Afecţiune a vârstnicilor, apărută şi la tineri

Deşi cea mai frecventă formă de demenţă este astăzi cunoscută cu numele său, Alois Alzheimer (foto) o numise demenţă presenilă, făcând referire la faptul că afecţiunea este întâlnită şi la pacienţi mai tineri. Boala Alzheimer este mai des diagnosticată în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia şi în vestul, centrul şi nordul Europei. Totuşi, se crede că acest lucru se explică prin sistemele medicale mai bine puse la punct din aceste state, mai degrabă decât printr-o predispoziţie a locuitorilor acestor ţări.

Citit 1492 ori Ultima modificare Luni, 17 Februarie 2020 19:34

1 comentariu

  • postat de Iulia Miercuri, 19 Februarie 2020 21:57 5.13.223.*** Link la comentariu
    0
    1

    Foarte interesant articolul în legătura cu statistica cazurilor de Alzhaimer din Galați! Să sperăm că urmează și un articol despre cum sunt sau ar putea fi ajutați concret în Galați atăt cei afectați de maladie căt și familiile lor! Si aici as vrea să aflu mai multe despre Centrul de zi pentru persoane adulte cu Alzheimer, despre tratament, despre alte posibilitați de instituționalizare existente în Galați pentru un așa mare număr de persoane afectate ! Statisticile sunt bune dar informațiile concrete ar fi de neprețuit, chiar vitale!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.