România, dependentă de importuri de medicamente fabricate din plasmă

România, dependentă de importuri de medicamente fabricate din plasmă

Centrele de Transfuzii, nevoite să arunce cantități importante de plasmă
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Țara noastră rămâne, în continuare, dependentă de importul de produse derivate din plasmă, inclusiv de medicamente fabricate din plasmă, în condițiile în care majoritatea țărilor europene au dezvoltat sisteme de colectare și prelucrare locală a plasmei umane, asigurându-și astfel cantitățile necesare consumului intern, arată raportul "Plasmă pentru România", realizat de Observatorul Român de Sănătate, la cererea Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID).

În lipsa unor măsuri urgente, țara noastră va continua să importe medicamente derivate din plasmă în cantități insuficiente și la prețuri exorbitante, lăsând bolnavii fără tratament. Raportul amintește de criza imunoglobulinei pe care țara noastră a traversat-o în perioada 2017-2018 și care se poate repeta oricând.

Potrivit documentului, România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracționare (pentru fabricarea de medicamente derivate din plasmă - n. red). După cum s-a demonstrat deja, prin crizele de imunoglobulină din anii 2017 și 2018, acest lucru pune în pericol accesul la tratament al pacienților români cu imunodeficiențe primară.

De asemenea, țara noastră este pe ultimul loc în UE în privința consumului de produse derivate din sânge și plasmă umană colectate din surse locale. Din cauza lipsei spațiilor de depozitate adecvate, centrele de transfuzii sunt nevoite să arunce anual între 20.000 și 60.000 de litri de plasmă.

Mai mult, aceleași centre de transfuzii nu sunt acreditate conform normelor europene. În plus, echipamentele existente sunt învechite și trebuie înlocuite.

Cel puțin 20.000 de pacienți români ar putea ajunge să depindă exclusiv de tratamentul cu medicamente derivate din plasmă. Vorbim despre persoane cu imunodeficiențe primare și boli genetice, cum ar fi deficitul de alfa-1 antitripsină și hemofilie.

Ce fac alte țări

Austria, Cehia și Germania sunt țările care au de departe cele mai mari volume de donații de sânge pe cap de locuitor, contribuind în mare măsură la resursele europene. În ceea ce privește particularitățile care țin de plasma pentru fracționare, Austria, Italia și Republica Moldova au reglementări specifice pentru colectarea ei, sistemul de hemovigilență respectă întocmai standardele internaționale actuale și au campanii naționale de promovare a donării de sânge și componente sanguine. În plus, în Austria, sistemul public colaborează cu cel privat.

Observatorul Român de Sănătate este o organizație non-guvernamentală a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătățirea serviciilor de sănătate din România, prin desfășurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor și a serviciilor de sănătate.

Citit 443 ori Ultima modificare Luni, 22 Februarie 2021 22:28

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro