Ultima Escală (situaţie de urgenţă)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Opreşte!...doar oleacă stăm aici,/ poate mai vor şi alţii să se suie! -

vor toţi! vor toţi! i-auzi şi-i vezi cum sunt/ striviţi cu pietre şi bătuţi în cuie?!

Ce piază rea, ce ură, ce păcat/ i-or fi zvârlit pe unii înspre alţii?

chiar n-au simţit că n-au ce nu le dă/ nimeni?...că ei sunt (toţi!) ne/vinovaţii?

Cesta-i păcat: când bulgăreşti un vis,/ şi când crucifici taină şi-nvăţare,

şi strici un făt-frumos, şi scuipi un iov,/ şi nici nu ceri lumină şi iertare

când nici măcar nu ştii că nu-i păcat/ să-ţi chemi aproape şi să-ţi strigi departe,

şi să râvneşti mereu curat şi mul,/ să ştii că numai moartea n-are moarte!

Să calci cuvântul? - nu-i nimic mai trist/ şi mai nedemn de milă şi-ndurare -

e ca şi cum ai da (la flutur) zbor/ şi l-ai sfărma-n secunda următoare!

Îi vezi, i-auzi - supliciu-i clar, perfect - / hai să le dăm un loc de veci în carte! -

vor toţi! vor toţi!...opreşte!...stăm puţin! - / se suie!...şi plecăm în altă parte!

(Din colecţia "Cele mai clare poezii rămase tablou")

Citit 6787 ori Ultima modificare Duminică, 18 Aprilie 2021 19:47

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.