România se află pe primele locuri în topul european la rezistența bacteriilor la antibiotice, din cauza consumului excesiv al acestor medicamente, iar pandemia a triplat consumul unor antibiotice, fapt care plasează țara noastră pe locul al treilea în Uniunea Europeană (UE), potrivit Societății Române de Microbiologie (SRM), scrie G4Media.ro.
Milioanele de vieți salvate ale pacienților cu infecții severe sau prevenite sunt dovada clară a faptului că antibioticele reprezintă cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut. Din nefericire, unele erori în administrarea de antibiotice au generat rezistența bacteriilor la antimicrobiene, care a devenit în timp o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea, precizează SRM. Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microbii supraviețuiesc unui tratament insuficient sau neadecvat, dobândesc rezistență și nu mai răspund la acel tip de tratament. Primul afectat de această rezistență este chiar pacientul care a luat antimicrobiene în mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microbii rezistenți și către alte persoane, propagând această problemă.
Fără antibiotice eficiente, infecțiile sunt mai greu de tratat. Mai mult, crește și riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 doar în Uniunea Europeană.
România se află în topul țărilor privind această amenințare, iar trendul nu este unul optimist, ci din contră. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Astfel, țara noastră, alături de Bulgaria și Grecia, se situează în top 3 atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR).
Deși virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în anul 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44 la sută în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193 la sută față de 2019.
"Ceea ce s-a întâmplat la noi, anul trecut, când cel puțin în prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca tratamente în infecția cu SARS-CoV-2, probabil că a creat un anumit tipar care a continuat și s-a amplificat în anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infecție virală, lucru care s-a dovedit neadevărat și, din păcate, și periculos", a menționat prof. dr. Alexandru Rafila, președintele SRM, în cadrul conferinței "Antibioticele, între acces și exces: utilizăm responsabil - oprim rezistența".
