Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” HAI LA ISPITĂ! (cât încă nu e prea târziu)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

te mai aştept şi te mai strig şi te mai ştiu

într-un aproape-ncă departe de pustiu,

încă te văd cum vii sub măr,/ să (re)muşcăm într-adevăr

şi să murim...cât încă nu e prea târziu!

 

cred că aşa-i cel mai frumos, cel mai curat –

cum spune şarpele-nţelept şi blestemat,

cum se aude din adânc:/ tu să nu plângi, eu să nu plâng,

nimic n-ar fi, dacă n-ar fi nici un păcat!

 

tu vezi ce vis? tu vezi ce gând ispititor

creşte-n grădina celor care (nu) mai mor

decât în fel şi-n chip divin,/ departe-(n pururi) de amin?

şarpele nu-i cest vis şi gând nemuritor?

 

te rog să vii şi să strigăm într-un cuvânt:

hai la ispită, hai la mere...pe pământ!...

altfel, suntem fără să fim!.../ altfel, murim fără să ştim!

hai la iertare!...hai la sfântă!...hai la sfânt!

Citit 5135 ori Ultima modificare Miercuri, 17 August 2022 18:35

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.