Peste 3.000 de medicamente generice au dispărut în ultimii ani de pe piața din România, iar pacienții din țara noastră au plătit în ultimii ani din ce în ce mai mult pentru medicamente din cauza politicilor de preț și de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creșterea accelerată a costurilor de producție, generată de pandemie și de războiul din Ucraina, scrie HotNews.ro.
Dispariția de pe piață a mii de medicamente generice dă naștere unui paradox - pacienții au la dispoziție medicamente inovative (al căror preț este mai mare), dar deseori nu au acces la medicamente generice, care pot fi cu până la 80 la sută mai ieftine.
„În momentul în care pacienții nu găsesc medicamente ieftine, cu siguranță vor renunța la tratament. Iar dacă vorbim despre boli cronice, e grav, pentru că viața pacienților e în pericol. Iar pe termen lung, cheltuielile statului cresc exponențial. Vorbim mereu că avem sau ne dorim să avem un sistem de sănătate centrat pe pacient, dar, de fapt, Guvernul are primordial în vedere cheltuielile pe termen scurt”, avertizează Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație ce reprezintă bolnavii cronici din România.
70 la sută dintre pacienții români se tratează cu medicamente generice
70 la sută dintre pacienții români se tratează cu medicamente generice, arată un studiu recent realizat de IQVIA, iar în perioada 2015 - 2021, acest lucru a generat economii de peste 780 de milioane de euro la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Medicamentele generice sunt echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conțin aceeași substanță activă ca și produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentrației, căii de administrare, siguranței, eficacității și indicațiilor terapeutice.
În întreaga lume, medicamentele generice și biosimilarele reprezintă soluția pentru creșterea accesului la tratament, întrucât ele înseamnă mai mulți pacienți tratați din aceeași sumă de bani.
„O compensare de 50 la sută sună bine, dar dacă e la un medicament scump, poate să fie înrobitoare. Am pacienți care nu își permit aceste costuri. Trebuie să ținem cont că un pacient ia mai multe medicamente pe lună și are și alte cheltuieli. Nu poți să lași pensia la farmacie! Pentru o bună parte a populației, existența genericelor pe piață îmi permite să fac medicină conform ghidurilor de practică”, arată dr. Daciana Toma, medic primar medicină de familie și vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei.
O primă problemă pe care o reclamă producătorii de medicamente generice o reprezintă creșterile de preț la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producția de medicamente (energie, transport, materii prime și ambalaje). Deși aceste creșteri sunt între 20 la sută și 300 la sută față de anul 2021, prețul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece este reglementat de către Ministerul Sănătății, spun aceștia.
Pe lângă inflație și limitarea prețurilor la medicamente, producătorii de medicamente reclamă și o problemă legată de taxa clawback: „Medicamentele generice de import compensate 100 la sută și cu prețuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28 la sută, deși Legea 53/2020 prevede 20 la sută. Diferența este dată de faptul că taxa se calculează la prețul de raft, preț care include adaosurile comerciale și costurile cu distribuția. Astfel, inflația și taxa clawback mai mare decât prevede legea afectează în special medicamentele generice, peste 3.000 dintre acestea ieșind de pe piață în ultimii ani", arată Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
De cealaltă parte, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, spune că autorităţile nu vor să „evite problemele” pe care le reclamă producătorii de medicamente generice, ci vor să le rezolve: „Noi trebuie să pledăm nu pentru producători, ci pentru pacienţi. Or, pacienţii sunt cei care au nevoie de medicamente şi sigur că medicamentele vin de la producători care trebuie să aibă condiţii economice care să le permită o activitate care să aibă un anumit nivel de profitabilitate şi să permită, pe de altă parte, şi menţinerea acestor medicamente pe piaţă”, a declarat ministrul Sănătății, citat de HotNews.ro.
