Noi reguli privind eliberarea, fără prescripție, a antibioticelor

Noi reguli privind eliberarea, fără prescripție, a antibioticelor
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Ministerul Sănătății reduce doza de urgență de antibiotice - care poată fi eliberată de farmacii fără rețetă - de la 72 de ore la 48 de ore. Un Ordin publicat recent în Monitorul Oficial prevedea că farmaciile pot elibera, fără prescripție medicală, antibiotice în doză care să acopere 72 de ore. După doar câteva zile, Ministerul Sănătății s-a răzgândit și a decis ca farmaciile să poată elibera fără rețetă o doză de urgență pentru 48 de ore.

Ministerul Sănătății a anunțat marți, 23 ianuarie, că „având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la Ordinul ministrului Sănătății care reglementează modul de prescriere, eliberare și monitorizare a antibioticelor pentru diminuarea consumului excesiv a acestora", face următoarele precizări.

"Ordinul ministrului Sănătății reglementează informațiile minime care trebuie să fie cuprinse în prescripție și nu impune niciun model special de formular. Antibioticele se vor elibera în baza unei rețete care se reține în farmacie;

Doar în situații de urgență se pot elibera anumite antibiotice care acoperă doza pentru 48 de ore, fără prescripție, în baza unei declarații pe propria răspundere. Antibioticele pentru copii (siropuri, forme pediatrice în soluție) se vor elibera de către farmacie în ambalajul cel mai mic disponibil, care să poată acoperi doza necesară de urgență.

Pentru limitarea eliberării antibioticelor fără rețetă, Ministerul Sănătății a redus termenul pentru situațiile de urgență de la 72 la 48 de ore. Eliberarea dozei de urgență trebuie urmată de prezentarea ulterioară a pacientului la medic pentru consult și obținerea unei prescripții adaptate afecțiunii sale.”

Până acum, antibioticele puteau fi eliberate în farmacie doar cu rețetă de la medic.

Consumul de antibiotice crește în sezonul rece, iar România se află pe locul trei la nivel european în ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene, declara în toamna trecută Andrei Baciu, fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care arăta că, într-un an, 4,2 milioane de români au avut reţetă compensată sau gratuită pentru tratament cu antibiotic.

„Iar sfatul meu este unul simplu: nu luaţi antibiotic decât la recomandarea unui medic. Iar acest medic nu trebuie să fie dr. google!”, mai spunea fostul președinte al CNAS.

Aceste măsuri de precauție sunt necesare pentru că, în urma consumului intempestiv de antibiotice, se poate ajunge la selectarea celor mai puternice dintre bacterii și la dezvoltarea de noi mecanisme de apărare în structurile lor. Când o entitate vie este atacată cu ceva, legea naturii îi spune să se apere. Așa apar bacterii care nu mai pot fi omorâte cu nimic.

România are un consum extrem de ridicat de antibiotice. În viroze, sângerări nazale, extracții dentare, dureri dentare, sindroame algice diverse, mulți apelează la astfel de medicamente să se facă bine mai repede, să distrugă microbii care sigur au dus la boală. Se practică, exagerat, chiar și după consultul medicilor, ca măsură de extrasiguranță, iar motivele sunt multiple aici (presiunea tot mai mare a malpraxisului, excesul de zel al unora, presiunea din partea pacienților). Antibioticul trebuie dat mereu de medic, mereu pe indicații clare.

Apariția de bacterii multirezistente la antibiotic atrage consecințe dramatice. OMS (Organizația Mondială a Sănătății) trage constant semnale de alarmă la acest capitol, pentru că-n decadele următoare s-ar putea să avem o multitudine de infecții cu bacterii care nu mai pot fi distruse cu niciun agent, oricât de modern ar fi el. Iar asta se întâmplă din cauza unei gestiuni deficitare a unei resurse formidabile a farmacologiei.

Citit 3649 ori Ultima modificare Marți, 23 Ianuarie 2024 20:06

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.