24 martie este Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, comemorând ziua când, în anul 1882, dr. Robert Koch uimea comunitatea științifică, anunţând că a descoperit cauza acestei boli, bacilul care astăzi îi poartă numele. Pentru a marca așa cum se cuvine evenimentul, vineri, 28 martie, în sala de spectacole a Centrului Cultural „Dunărea de Jos” va avea loc o întâlnire a medicilor din specialităţi diverse (pneumologie, diabet, chirurgie toracică, recuperare medicală) care vor vorbi despre tuberculoză, implicaţiile pe care le poate avea aceasta asupra vieţii noastre şi ce măsuri pot fi luate pentru a preveni aceasta boală.
Boala, foarte răspândită în secolul al XIX-lea, are un impact semnificativ şi în prezent, rămânând o provocare majoră pentru sănătatea publică globală. Dr. Marta Lefter, medic pneumolog la spitalul TBC din Galați, ne-a povestit despre eforturile pe care le face constant omenirea în încercarea de a „scăpa” definitiv de această boală. „Cercetările au arătat că tuberculoza a însoţit umanitatea încă din era preistorică, identificându-se semne clare de infecție la schelete vechi de peste 9.000 ani sau la mumiile egiptene. Hipocrate menționa “ftizia”, o afecțiune care "consuma" corpul victimei. În Evul Mediu, tuberculoza era văzută ca o boală mistică. Tratamentul era bazat pe superstiții, ritualuri religioase și izolare socială. Boala a fost supranumită "moartea albă", din cauza palorii caracteristice a pacienților. În secolul al XIX-lea, tuberculoza a devenit principala cauză de mortalitate în Europa și în America de Nord.
Crearea sanatoriilor în zonele montane sau la mare a fost un pas important în încercarea de a trata boala, dar efectul acestora era limitat. În 1882, bacteriologul german Robert Koch a descoperit agentul microbian al tuberculozei, Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), ceea ce a reprezentat un pas important pentru înţelegerea bolii, marcând începutul epocii moderne în diagnosticarea bolii. Dezvoltarea vaccinului BCG (Bacillus Calmette-Guérin) în 1921 a fost un alt pas, acesta fiind utilizat și astăzi pentru prevenția TBC la copii. Deși nu oferă o protecție completă împotriva tuturor formelor bolii, vaccinul a jucat un rol crucial în reducerea incidenței globale. Prima descoperire majoră în tratamentul tuberculozei a fost streptomicina, introdusă în anii 1940. Ulterior, medicamente precum izoniazida și rifampicina au transformat TBC dintr-o condamnare la moarte într-o boală tratabilă.
Tratamentul combinat strict supravegheat a fost implementat pentru a asigura aderenţa la tratament şi pentru a combate rezistenţa la medicamente. Cu toate acestea, apariţia tulpinilor multidrog rezistente a determinat căutarea altor medicamente care sa fie utilizate în tratament. Deşi au fost înregistrate atâtea progrese în diagnosticul şi tratamentul tuberculozei, aceasta rămâne o importantă problemă de sănătate publică, prin efectele pe care le generează din punct de vedere financiar şi al stării de sănătate.
Boala afectează în principal plămânii, dar pot fi afectate şi alte organe (ganglioni, rinichi, coloană vertebrală, articulaţii, organe genitale, ochi, etc). Se transmite de la om la om prin strănut, tuse sau salivă, astfel că membrii familiei, prietenii sau colegii de muncă ai unei persoane cu tuberculoză se pot îmbolnăvi, la rândul lor. Din acest motiv, uneori, o persoană cu tuberculoză se poate simți stigmatizată și izolată de către anturaj, ceea ce poate cauza o suferință psihică, ce se adaugă celei cauzate de boală. Incapacitatea de a munci pe durata tratamentului până la vindecare poate cauza dificultăți materiale pacientului și familiei”, ne-a explicat dr. Marta Lefter.
Peste 10,8 milioane de persoane s-au îmbolnăvit în lume în 2023
Medicul pneumolog gălățean ne-a mai spus că, la nivel global, 10,8 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză în 2023, din care 1,3 milioane de copii, iar 1,09 milioane de persoane au decedat din cauza tuberculozei, înregistrându-se o reducere a ratei de deces cu 23% faţă de anul 2015.
În Romania, în anul 2024 au fost 8.444 de cazuri (în scădere comparativ cu 2023, când s-au înregistrat 9.143 de cazuri). Au fost afectaţi 330 de copii, comparativ cu 429 în 2023.
În judeţul Galati au fost înregistrate 243 de cazuri (faţă de 301, în 2023), 11 fiind diagnosticate la copii. Pe plan naţional, judeţul Galaţi ocupă locul 12, primele locuri fiind ocupate de Bucureşti, Iaşi şi Dolj.
Deşi numărul de cazuri este în scădere, a crescut totuşi severitatea formelor de boală, care conduce la un grad mai mare de invaliditate a persoanelor afectate şi la un număr mai mare de decese. Perioada pandemică a avut un răsunet negativ asupra sistemului sanitar, generând neîncrederea populaţiei în personalul medical şi conducând la o prezentare târzie la unităţile sanitare şi la refuzul internării, influenţând astfel evoluţia şi controlul mai dificil al bolii.
Factorii responsabili de apariţia bolii sunt sărăcia şi supraaglomerarea, condiţiile de trai precare favorizând transmiterea bolii, lipsa educaţiei sanitare şi o informare deficitară a populaţiei, coinfecţia HIV, rezistenţa la medicamentele antituberculoase şi accesul limitat la tratament în ţările în curs de dezvoltare.
Implementarea tehnologiilor moderne a îmbunătăţit diagnosticarea precoce, în câteva ore, utilizând testele rapide de diagnostic, a rezistenţei la medicamente şi tratamentul tuberculozei cu regimuri noi, ce se bazează pe profilul genetic al bacilului, cercetări pentru producerea de vaccinuri noi, mai eficiente decat BCG şi apariţia platformelor digitale care ajută la monitorizarea pacienţilor şi asigurarea respectării tratamentului.
