Motto:
”știu că nu știu nimic, și nici măcar atât” -
(Socrate)
La început a fost Nimic/ umplut cu Tot ce (nu) se vede -
apoi, distinct şi (ne)lumesc/ şi (ne)greşit şi pe-ndelete,
a răsărit primul Cuvânt/ şi-a asfinţit printr-o-ntâmplare,
şi iar şi iar... (ne)rod, (ne)drept:/ sămânţă de Continuare!
Sigur că da, sigur că da:/ mai înapoi, mai înainte,
plus-minus... Maica (într-un Rost)/ era (şi ea) printre Cuvinte!
Târziu, devreme... (nu mai ştiu).../ printre balade şi idile,
a plâns concret şi m-a făcut/ fără călcâiul lui Ahile!
