O utilitate care ar fi trebuit de mult pusă la punct într-o comună mare, aflată în regiunea "bogată" a judeţului, este departe de a fi finalizată. Ce s-a făcut, s-a făcut de mântuială şi a necesitat multe cârpeli. Din cauza canalizării prost făcute, localnicii trebuie să mai îndure multă vreme lipsa drumurilor asfaltate.
Demarat în 2012 cu termen de finalizare 2016, proiectul canalizării la Drăgăneşti a implicat o muncă de sisif, nu din cauza lipsei banilor sau a vreunor elemente specifice care să îngreuneze activitatea firmelor care s-au angajat să aducă comuna în secolul XXI. Doar nepriceperea şi dezinteresul au făcut ca lucrările la canalizarea de care ar fi trebuit să beneficieze oamenii din Drăgăneşti au determinat ca acum, la început de 2018, puţin sub 50 la sută din numărul gospodăriilor din comună să fie branşate la sistemul de colectare. Cel puţin asta susţin reprezentanţii administraţiei locale, care s-au văzut în imposibilitatea de a gestiona nu doar lucrările prost făcute, ci şi reparaţiile acestora, care s-au derulat pe tot parcursul anului trecut, la un an de la recepţie.
"Au fost greşeli de execuţie. În 2017 s-a lucrat efectiv pe un tronson pentru că au ajuns la concluzia că pânza freatică demufa tuburile de canalizare. Cine a făcut studiul geo nu a văzut că sunt izvoare? Pe urmă au modificat proiectul şi au făcut canalizarea la 1,5 metri adâncime, dar localnicii au băile mai jos decât nivelul canalizării şi aşa nu s-au putut face branşamentele, pentru că era contrapantă! Multe greşeli la acest proiect s-au făcut datorită nepriceperii", este de părere primarul Liviu Condrache.
Asfaltarea, ţinută pe loc
În condiţiile în care acum doi ani, edili din Drăgăneşti aveau pe masă un proiect de asfaltare pentru câţiva kilometri de drumuri din comună, este lesne de înţeles că, în contextul problemelor ridicate de canalizare, străzile acoperite cu pământ nu au mai fost modernizate.
"Proiectele de asfaltare de acum doi ani au rămas în stand-by pentru că aşa e la noi, la români. Se suprapune cu canalizarea şi nu ştii ce să faci mai întâi. Trebuia să refacem canalizarea înainte de a putea asfalta. Era altceva dacă se făceau concomitent proiectele, cap-coadă, pe două treimi din comună şi rămânea o treime, care ulterior ar fi putut fi făcută pe alt proiect", opinează edilul.
În prezent, reţeaua de drumuri din Drăgăneşti măsoară 35 de kilometri, din care sunt asfaltaţi circa jumătate. Şi dacă aveţi drum prin comună, să nu vă mire că şoseaua care o traversează, DN 25, vă poartă paşii sau maşina de la extaz, la agonie. Jumătate a fost asfaltată anul trecut, iar jumătate, peticită în aşteptarea unor vremuri mai bune.
Sărăcia îi împiedică pe investitori să aducă bani
Deşi comuna mai are de parcurs paşi buni până ca toţi locuitorii ei să aibă acces efectiv la utilităţi de bază precum apa şi canalizarea, lipsa unei facilităţi are impact major asupra dezvoltării. Gazele naturale sunt un vis pentru Drăgăneşti, deşi comuna se află la doi paşi de Tecuci, într-o zonă cu potenţial economic uriaş. Şi asta din cauză să locuitorii care populează cele două sate sunt, paradoxal şi oficial, prea săraci ca să asigure atragerea acestei investiţii, care la rândul ei i-ar putea scoate din nevoie, pe lângă faptul că le-ar uşura mult existenţa.
"Se vede criza lemnului pentru încălzit şi am zis că nu ar fi rău dacă am putea să tragem gaze. Nu mai suntem decât trei comune care nu avem: Umbrăreşti, Barcea şi Drăgăneşti. Toţi care vin şi ar vrea să investească, asta întreabă prima dată, dacă sunt gaze. Or, ar trebui ca minim 50 la sută din numărul locuitorilor să se branşeze. Noi am făcut un studiu de impact şi cu chiu cu vai, tras de păr, am ajuns la 28 la sută. În cazul ăsta nu se poate face reţeaua. Am zis că, dacă ne asociem trei comune, va fi mai uşor, mai ales că avem magistrala de gaz care trece pe aici, dar nu am găsit pe cineva care să investească", ne-a explicat Liviu Condrache, primarul Comunei Drăgăneşti. În astfel de condiţii, munca în agricultură, solariile în special şi construcţiile rămân singurele oportunităţi de a munci pentru localnicii din Drăgăneşti, puternic atinşi de mirajul migraţiei către alte ţări. Fenomenul duce, încet, dar sigur, la depopularea zonei şi la sărăcirea, din ce în ce mai accentuată, a aşezării.
Abonaţi "de lux" la ajutoare sociale
Un alt paradox întâlnit printre localnicii din Drăgăneşti şi recunoscut deschis de administraţie este cel al bogaţilor-săraci. Chiar dacă numărul abonaţilor la venitul minim garantat a scăzut de la 350 la 220, printre cei care au rămas pe listele de ajutoare sociale, pentru care statul trebuie să asigure un elementar venit necesar supravieţuirii, sunt şi oameni care nu sunt, practic, în situaţia de a nu avea după ce bea apă. Pentru că "în hârtii" nu au venituri şi nici bunuri, au fost totuşi acceptaţi şi, legal, nu pot fi excluşi.
"Noi am devenit atât de exigenţi cât ne-a permis legea şi aşa am mai redus numărul de dosare, dar totuşi, legea este destul de permisivă. Sunt persoane care nu ar trebui să beneficieze, care au câte trei maşini, dar nu sunt pe numele lor, au pământ, dar la fel pe numele altora, dar pozează în săraci lipiţi pământului. Nu ai cum să probezi ca să îi scoţi de la ajutor social. Dacă legea ar prevede că nu pot primi ajutoare şi cei care folosesc bunurile, ar fi altceva", conchide edilul din Drăgăneşti.
În astfel de condiţii, munca în agricultură, solariile în special şi construcţiile rămân singurele oportunităţi de a munci pentru localnicii din Drăgăneşti, puternic atinşi de mirajul migraţiei către alte ţări. Fenomenul duce, încet, dar sigur, la depopularea zonei şi la sărăcirea, din ce în ce mai accentuată, a aşezării.
Biblioteca e "inima" comunei
Vă vine să credeţi sau nu, dar în 2018, Drăgăneştiul este o comună unde ora exactă să dă la bibliotecă! Lumea chiar citeşte, iar aşezământul care adăposteşte peste 12.000 de volume este un pol care atrage zilnic oamenii pasionaţi să îşi cultive frumos mintea şi timpul. "Nu este zi în care să nu vină la bibliotecă măcar trei-patru oameni. Sunt zile când vin şi câte 20 de persoane, ca să împrumute o carte, să citească ceva, să socializeze. Şi nu vorbim de copii, ci de adulţi de toate vârstele. Aleg cărţi de aventuri, istorice, orice. Nu ne plângem de lipsă de public, şi asta nu poate decât să ne bucure", ne-a spus Jenica Casian, bibliotecară la Drăgăneşti de zece ani. Nu doar cărţile şi cititul îi atrag pe oameni între zidurile bibliotecii. Aici, oamenii au posibilitatea să organizeze jocuri de societate şi să participe la mici evenimente organizate pentru ei cu diverse ocazii.
Şcoli mai bune pentru "păstrarea" copiilor
Este strategia gândită de edilii din Drăgăneşti, puşi în faţa iminentului exod, nu doar al tineretului, care pleacă unde vede cu ochii ca să câştige o pâine, dar şi al copiilor, atraşi de condiţiile mai bune de la şcolile şi liceele din Tecuci. Din cauza apropierii de municipiul din nordul judeţului, există riscul, crede primarul Liviu Condrache, ca într-un viitor nu foarte îndepărtat, micuţii, chiar şi cei de grădiniţă, să ia drumul Tecuciului. Implicit, Drăgăneştiul, comună cu circa 6.000 de suflete, va rămâne cu unităţi de învăţământ fără copii!
"Am încercat să aducem cele două şcoli, de la Drăgăneşti şi de la Malu Alb, la standarde cât mai bune, cu toalete în interior, cu apă curentă, pentru ca elevii să aibă condiţii să rămână aici şi să înveţe. Tot în ideea de a opri exodul am dezafectat grădiniţa din Malu Alb, pentru care am depus deja un proiect, care vizează o grădiniţă cu trei săli de clasă. Nu sunt mulţi copii, dar, dacă nu investim, riscăm să îi pierdem. Deja 10-15 la sută din elevii de gimnaziu învaţă la şcolile şi liceele din Tecuci", explică edilul Liviu Condrache.
Gunoiul pe câmp, pubelele la Cămin
Colectarea deşeurilor menajere ridică probleme la Drăgăneşti, în ciuda faptului că eforturi pentru dotarea populaţiei cu tomberoane pentru colectare şi depozitare s-au făcut. Sute de gospodării, circa 400 din cele 2.000 existente în comună, nu au pubele, gospodarii preferând să încarce gunoiul în căruţe şi să îl care la câmp, unde îl aruncă la voia întâmplării. Asta în vreme ce, la Căminul Cultural, pubelele stau aliniate şi nefolosite.
"Deşeurile sunt o problemă la noi şi am zis că decât să le arunce peste tot, mai bine le gestionăm noi. În prezent, circa 1.600 de gospodării au tomberoane de la noi, restul nu. În 2016 a fost un zvâc mai puternic, vreo 600 de proprietari venind să îşi ia tomberon. Anul trecut, doar o sută. E foarte simplu să îşi ia tomberon. Omul vine la Cămin, încheie un contract cu noi şi îşi ia pubelă", explică Liviu Condrache, primarul comunei Drăgăneşti.
"Stranierii" construiesc şi pleacă
Doar tinerii mai sunt cei care, de nevoie sau pentru că au reuşit să pună un ban deoparte muncind în străinătate, mai ridică ici, colo, câte o casă. 50 de autorizaţii de construcţii au fost eliberate în cursul anului trecut la Drăgăneşti, majoritatea în cartierul Imaş, zonă rezidenţială formată în regim de concesionare a unor loturi de câte 1.000 mp. Trist este faptul că multe dintre casele noi rămân nelocuite, deoarece proprietarii pleacă din nou în ţările unde au locuri de muncă şi venituri constante.
Cimitirul trebuie să se extindă
Îmbătrânirea populaţiei din Drăgăneşti a dus, inevitabil, în ultimii ani, la creşterea numărului de decese şi a aglomerării cimitirului din comună. "Cimitirul e vechi şi mic. Am reuşit să cumpărăm un teren de 800 mp de la un privat, teren aflat alături de cimitir, dar în curând vom mai avea nevoie să achiziţionăm pământ, pentru că cimitirul se umple. La Malu Alb nu sunt probleme, satul datează din perioada interbelică şi este altfel sistematizat", spune edilul din Drăgăneşti.
