TAXA DE SALUBRITATE a încins spiritele la Braniştea
Foto: Marius Negri

TAXA DE SALUBRITATE a încins spiritele la Braniştea
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Autorităţile din Braniştea trebuie să recupereze acum de la săteni zeci de mii de lei, pentru că în 2015 şi 2016 nu au încasat de la oameni taxa de salubritate, deşi fusese stabilită printr-o hotărâre de Consiliu Local.

Taxa de salubritate, în valoare de 57 de lei pe an, pe care sătenii din Braniştea trebuie să o plătească în 2018 a generat dispute între un grup de localnici şi primarul comunei, Marian Adamache. Oamenii acuză că suma, catalogată mult prea mare, nu este justificată, în condiţiile în care în multe alte comune (inclusiv în cele învecinate) taxa pentru colectarea gunoiului este mult redusă, chiar şi la jumătate faţă de cea percepută de autorităţile din Braniştea. Mai mult, primarul comunei este acuzat de mită electorală întrucât, în perioada 2015-2016, nu i-a taxat pe oameni pentru „gunoi”, deşi Consiliul Local adoptase o hotărâre prin care a decis că persoanele fizice trebuie să plătească o taxă de salubritate de patru lei pe lună (48 de lei pe an), iar persoanele juridice – de 37 de lei pe lună. Aceiaşi săteni au sesizat Camera de Conturi Galaţi, iar auditorii au impus Primăriei, în urma controlului de anul trecut, să recupereze banii, estimând o abatere de 246.000 de lei. Vasile Frangulea, fost consilier local, îl acuză pe primar că astfel a prejudiciat bugetul comunei, iar acum îi împovărează pe oameni, obligat fiind de instituţia de control să colecteze de la populaţie ceea ce nu a făcut în perioada 2015-2016.

„Orgolii personale şi politice”

La vizita noastră, ieri, în Braniştea, primarul Marian Adamache ne-a declarat că la baza tensiunilor dintre cei câţiva săteni şi conducerea Primăriei, respectiv Consiliul Local, stau „orgolii personale şi politice”. „Sunt oameni care, din cauza unor lucruri care nu privesc comunitatea, ci mai degrabă nişte orgolii personale şi politice, încearcă, prin orice cale, să denigreze activitatea şi a Consiliului Local, şi a primarului. Lucrurile bune nu se văd. Dânsul (Vasile Frangulea n.r.) a fost şi într-o şedinţă a Consiliului Local, pentru nişte probleme personale ale dânsului pe care le-a transformat deja în probleme publice. Chiar este specificat şi în Procesul Verbal al şedinţei – m-a acuzat, de parcă era procuror, că până de sărbători mă arestează. Suntem cu toţii oameni, te afectează, fără să vrei. Din păcate, suferă comunitatea. Eu vorbesc pe documente, pe legislaţie”, ne-a spus alesul. Acesta a explicat că, în anul 2015, Consiliul Local a stabilit taxa de salubritate pentru a îndeplini o serie de condiţii de eligibilitate în vederea accesării de fonduri europene pentru achiziţia unei maşini de gunoi, însă, spune primarul, serviciul de salubrizare al comunei a devenit funcţional abia în august 2016, când au fost făcute o serie de angajări. „Noi am dezbătut foarte mult problema acestui serviciu în Consiliul Local. A trebuit să stabilim acea taxă în 2015 pentru că erau criterii de eligibilitate. Numai că, la momentul acela, s-au luat în considerare toţi cetăţenii din Registrul Agricol, iar numărul beneficiarilor era mult mai mic în realitate. Sunt foarte mulţi plecaţi din comună. Satul este foarte îmbătrânit, avem mai mulţi pensionari decât persoane active. Aproximativ 40 la sută dintre tineri sunt plecaţi în afară. Noi am angajat, însă, personal în 08.08.2016. Noi am luat în consideraţie că, după ce am angajat personal, acest serviciu a devenit funcţional. Noi am considerat că, dacă serviciul a devenit funcţional în 2016, începând cu 2017 să începem să încasăm taxa de salubritate, ceea ce am şi făcut. Camera de Conturi a spus, în schimb, că, dacă exista acea hotărâre, taxa trebuia încasată”, ne-a declarat primarul comunei Braniştea.

Acesta a afirmat că, în urma inventarierii din teren a numărului de beneficiari, a reieşit că autoritatea are de recuperat 91.476 de lei, iar banii vor fi recuperaţi în 2018 şi 2019, potrivit unei decizii a Consiliului Local. Scriptic, în taxa de salubritate aferentă anului 2018, în valoare de 57 de lei, se regăsesc şi 22 de lei – sumă de recuperat de la populaţie, însă, spune primarul, este un artificiu legislativ, populaţia nu va fi afectată, întrucât autorităţile oferă subvenţie de la bugetul local.

„Aparatul propriu al Primăriei a făcut o analiză cost-beneficiu asupra acestui serviciu şi s-a constatat că trebuie percepută o taxă de 57 de lei pe an. Aici au fost luate în calcul cheltuieli privind utilajul, care deserveşte acest serviciu, persoanele angajate, toate taxele pe care noi le plătim la Mediu şi la groapa de gunoi de la Tirighina, căci noi depozităm la Galaţi. Anul de referinţă a fost 2017. În urma unei analize a Consiliului Local, s-a decis ca această taxă să fie plătită de către persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, iar persoanele cu dizabilităţi sunt scutite. Datorită acestui fapt, numărul persoanelor care contribuie la taxa de salubrizare a rămas la 2.800 – 3.000”.

Curăţenia de Paşte, în toi

Ieri, la vizita noastră în Braniştea, sătenii gospodari erau în toiul pregătirilor pentru sărbătorile pascale. Mulţi dintre localnici toaletau copacii din faţa porţilor şi îndepărtau vegetaţia uscată de la intrarea în gospodărie. De asemenea, şi reprezentanţi ai Primăriei făceau curăţenie în locurile publice, atât la sediul instituţiei, cât şi în pe străzile comunei, unde văruiau trunchiurile copacilor, pentru a da locului un aer proaspăt şi un aspect ceva mai îngrijit.

Îngrijorare. Natalitatea, în scădere

Pentru că foarte mulţi tineri ai comunei aleg să plece peste graniţă, în speranţa unui trai mai bun, părăsirea locurilor natale se răsfrânge şi asupra numărului de copii care frecventează unităţile de învăţământ ale comunei. Pentru că numărul preşcolarilor şi elevilor este în scădere, în comună mai funcţionează, în prezent, potrivit autorităţilor, doar o şcoală şi două grădiniţe. Aproximativ 425 de elevi şi preşcolari sunt înscrişi la cele trei unităţi de învăţământ.

Olăritul încă se practică

Cei mai cunoscuţi meşteri olari din comuna Braniştea sunt soţii Maria şi Marcel Mocanu, olari apreciaţi şi respectaţi în întreaga ţară pentru creaţiile cu un specific aparte. Viaţa lor, după cum mărturisesc amândoi, gravitează în jurul atelierului de olărit, iar munca este, cum altfel, împărţită în mod echitabil. Sunt singurii din ţară care fac oale de sarmale legate. Soţia olarului spune că, indiferent dacă sunt de post sau nu, sărmăluţele au un gust nemaipomenit dacă sunt gătite în vasul de lut.

Citit 6326 ori Ultima modificare Marți, 03 Aprilie 2018 17:57

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.